14.1 C
București
sâmbătă, 23 octombrie 2021

Trei ani până la moartea termocentralelor

Fără strategii concrete de redresare,  părăsite în faţa concurenţei acerbe pe care le-o  fac eolienele puternic subvenţionate de stat, ţinte ale unor cerinţe dure ridicate de FMI şi Comisia Europeană, complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara mai pot fi menţinute în viaţă doar până în 2018. Din acest an pierderile acestora vor fi considerate ajutor de stat

Complexul energetic Oltenia, deţinător a 20-30%  din capacitatea  naţională de producţie, şi cel din Hunedoara, cu 7% din puterea instalată la nivel naţional, se află într-o situaţie dificilă şi riscă închiderea până în 2018. Din acest an Comisia Europeană va obliga la închiderea acestora considerând că menţinerea lor în funcţiune semnifică subvenţionarea lor.  CE Oltenia şi CE Hunedoara sunt de ani de zile subiect de declaraţii pompoase făcute de miniştri, obiect al diverselor proiecte de investiţii naţionale făcute doar pe hârtie, puncte în diferitele strategii  de eficientizare, niciodată aplicate, timp în care acestea îşi continuă scufundarea.

Chiriţoiu: Producătorii de energie neprofitabili trebuie închişi

Prezent ieri la un seminar dedicat energeticii, Bogdan Chiriţoiu a spus că România trebuie să închidă până în 2018 toate capacitățile energetice neprofitabile, iar autorităţilor române le va fi dificil să convingă UE că nu încearcă să eludeze regulile, întrucât au o credibilitate redusă. „Tot ce este neprofitabil trebuie să închidem până în 2018, anul-limită până la care se pot acorda subvenţii“, a declarat Chiriţoiu. El a menționat pierderile de 1 miliard de euro înregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat. „Credibilitatea noastră este destul de redusă, trecutul nu ne avantajează deloc. Trebuie să convingem că soluțiile noastre au o logică economică și nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (…) Nu va fi ușor să-i convingem că avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate – n.r.) la 300 și ceva de lei, când prețul energiei este de 100 și ceva de lei“, a adăugat Chirițoiu.

De ce sunt importante termocentralele?

Cele două entităţi sunt singurele care pot acoperi necesarul energetic naţional în anii de secetă. Închiderea lor ar semnifica dispariţia energiei produse din cărbune în România şi rămânerea sectorului energetic  la cheremul condiţiilor meteo, al importurilor de energie şi al eolienelor avide de subvenţii din buzunarele consumatorilor. Centralele pe gaz nu sunt nici ele o soluţie căci aprovizionarea cu acest combustibil a devenit din ce în ce mai problematică în Europa.

Sunt importante, dar le închidem

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat ieri că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, aflate într-o situaţie dificilă. Potrivit lui Gerea, deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă. „Suntem într-o situație ingrată. La Complexul Energetic Hunedoara este o nouă conducere, putem spune că și un nou Consiliu de Administrație care sper să găsească soluții. Eu sunt un pic optimist din fire, sper ca într-o lună să avem o linie, să salvăm aceste două entități esențiale (complexurile Oltenia și Hunedoara – n.r.) pentru sistemul energetic“, a spus Gerea.  „Putem identifica unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua măsuri radicale fără o analiză serioasă privind posibilități de salvare. Este simplu să spui hai să le închidem, dar ce pui în loc?“, a continuat Gerea.

Soluţia este integrarea producătorilor

După cum am arătat, cărbunele este folosit şi în alte ţări ale UE la producerea energiei electrice, unde nimeni nu îşi pune problema închiderii lor. Care este cheia succesului?

Potrivit datelor prezentate de reprezentanţi ai CE Oltenia, în nici o ţară (vezi grafic) o companie importantă nu livrează doar un anumit tip de energie (hidro, termo, nuclear), ci mixuri de energie. Astfel preţul energiei vândute ajunge să fie modic, iar sectorul termo este scutit de concurenţa făcută de energia nucleară mai ieftină sau de cea eoliană subvenţionată de stat.

Modificările nu sunt însă posibile deocamdată în România. FMI, CE şi Guvernul au convenit recent ca România să nu facă nici o modificare în structura companiilor aflate în monitorizare fără acordul instituţiilor internaţionale, pe durata discuţiilor.  

Ultima oră
Pe aceeași temă