Floriile sunt sărbătorite în ultima duminică dinaintea Paştelui. Această duminică semnifică apropierea de sfârşitul Postului Mare, dar şi reînvierea naturii şi trezirea la viaţă.
Peste 1.500 de credincioşi s-au strâns în biserica din cel mai mare cartier al Reşiţei, Lunca Bârzavei. După slujba religioasă, aşa cum este tradiţia, cu toţii au vrut să ia acasă o crenguţă de salcie sfinţită. Cu toate insistenţele preoţilor, tradiţionala îngrămădeală nu a putut fi evitată.
După îmbrânceli şi ghionteli, până la urmă, toată lumea a plecat mulţumită acasă cu crenguţele de salcie. Fiecare face ce ştie cu ele, unii le pun la icoană, alţii la uşă, dar cu toţii sunt convinşi că nu fac decât bine.
Credinţe populare
În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune ca acest ritual îi apăra de boli şi îi face mai tari şi puternici. De asemenea, crenguţele de salcie, spun oamenii, au puterea de a apăra casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute. În Duminica Floriilor, gospodinele merg de la biserică la cimitir, unde pun la cruci crenguţele de salcie şi aprind lumânări. De luni, ele curăţă mormintele celor dragi şi pun flori în aşteptarea Învierii.
,,Nu ai ce le face şi pace. Le-am spus că ajung crenguţele pentru toată lumea. Dar este şi un prilej de bucurie fiindcă oamenii cred, încă cred în Dumnezeu şi biserică şi asta este mare lucru pentru vremurile grele în care trăim” spune Nicolae Nicoară, părintele paroh al bisericii ,,Shimbarea la faţă” din Govândar. ,,Vai, abia am ajuns şi mai ales, abia am scăpat din îngrămădeală. În fiecare an este la fel, cu toate insistenţele preoţilor, dar nimeni nu s-a plâns vreo dată” spune Iuliana Rogobete.
Ritual romano-catolic
Şi în bisericile greco-catolice şi romano-catolice din Transilvania şi Banat, oamenii duc acasă crenguţe înflorite de salcie şi flori, binecuvântate de preoţi la liturghia de Florii. Credincioşii romano-catolici păstrează crenguţele uscate de la Florii până la Miercurea Cenuşii. Atunci, ei ard aceste crenguţe şi cenuşa rezultată şi-o presară pe cap, în semn de penitenţă.
