Traditii pascale in Banat

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este considerata, in crestinism, cel mai important eveniment religios al anului bisericesc. Preotul Nicolae Morar descrie in „Analele Banatului” cateva din traditiile pascale din Banat, inclusiv provenienta cuvantului „Paste”. Acesta vine de la aramaicul „pesah” si se traduce prin termenul romanesc „trecere”. Numele sarbatorii releva semnificatia tainica a acesteia: „pastile”, ca timp al trecerii omului de la moarte la viata, de la pacat la iertare, de la moartea ritualica la o noua nastere spirituala.
In randul datinilor din Banat intra ritualul din Sambata Mare. Inainte ca membrii unei familii sa plece la biserica, pe pragul acestei case se asaza o glie cu iarba verde. Dupa ce savarsesc slujba Invierii, la intoarcerea acasa, fiecare membru al familiei calca pe glie si rosteste rugaciunea „Tatal nostru”. Ritualul este un act prin care se aduce lauda si multumire lui Dumnezeu pentru ca a invrednicit familia de a ajunge sa retraiasca bucuria invierii din morti a Mantuitorului nostru, Iisus Hristos.
De asemenea, in dimineata Sfintelor Pasti, cel mai varstnic membru al familiei ia o bucatica de pasca, isi face semnul crucii si rosteste: „Hristos a inviat!”, scrie preotul Nicolae Miron in „Analele Banatului”. Cei ai casei raspund „Adevarat a inviat!”. Ceremonialul este repetat de catre fiecare membru al familiei, dupa care se consuma anafora pascala.
La pranz, credinciosii obisnuiesc sa puna pe masa o paine mare si rotunda, cu un ou rosu in varful ei. Aceasta se numeste „paschita”. Dupa rostirea rugaciunii „Tatal nostru”, toti membrii familiei mananca din paschita si degusta cate o feliuta de ou. Ritualul semnifica unitatea de credinta a familiei si este un act de lauda si preamarire adus lui Dumnezeu.
Romanii din Banat pastreaza de-a lungul intregului an lumina aprinsa la slujba de Inviere de la biserica spre a o avea la indemana si a o aprinde, cand ar fi sa navaleasca asupra casei duhuri rele. Atunci, aprinzand-o si ocolind casa cu lumina, zic: „Fugiti necurati/ Fugiti, voi spurcati./ De casa noastra/ Nu v-apropiati!”.
Tot in Banat exista datina ca sa se foloseasca lumina aceasta si de catre fetele cele mari, pentru a fi bine vazute. Cand se duc la joc, o aprind si, petrecand-o peste camasa, spun: „Cum a fost ziua Invierii/ De vazuta,/ Luminata,/ Pretuita/ Si iubita,/ Cum au tras oamenii atunci/ La biserica,/ Asa sa vina si sa traga/ si la mine/ Orisicine;/ Sa fiu vazuta,/ Pretuita/ Si iubita/ Si eu in toata vremea!”.