Cumpăna dintre ani a fost dintotdeauna pentru români un moment încărcat de magie. Dacă cei de la oraş sărbătoresc despărţirea de anul cel vechi şi întâlnirea cu cel nou cu distracţie şi şampanie, cei din zonele rurale, în special din Bucovina şi din Maramureş, păstrează încă datinile şi obiceiurile strămoşeşti.
Cel mai cunoscut obicei rămâne cel al mersului cu Pluguşorul. Ţăranii şi-au dorit din totdeauna holde bogate. Aceasta dorinţă transpare în cunoscutul Pluguşor, datină prin excelenţă agrară, şi este evidenţiată de recuzita colindătorilor, dotaţi cu plug, bici, clopote şi buhai, de marcarea în mod simbolic a unei brazde şi mai ales de text, care face clare referiri la agricultura ideală. Pluguşorul este pornit de copii care, în preajma amiezei, în ziua de 31 decembrie, încep a umbla pe la case, rostind urături de bun augur, primind în schimb colaci şi nuci. Noaptea, alaiul pluguşorului se îmbogăţeşte cu cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat şi pe la rude.
Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii, de pildă, „citesc” la cumpăna dintre ani lunile ploioase sau perioadele de secetă pe baza unui calendar din foi de ceapă. Tot în noaptea din ajunul Anului Nou se face şi calendarul din cărbuni pentru aprecierea rodului la culturile din anul viitor. Durata vieţii şi a norocului fiecăruia dintre membrii familiei sunt prognozate cu ajutorul unor linguri înşirate pe pereţi, fiecare lingură de lemn căpătând numele unui membru al familiei.
Parada mascaţilor
De Anul Nou, în mai multe zone ale ţării, are loc o autentică paradă a măştilor populare întruchipând bizare creaturi mitologice. Conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit „calfă”, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproşabilă. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum ţărănesc tradiţional şi ca semn al rangului ceremonial pe care îl deţine, poartă pe cap o căciulă împodobită cu şiraguri de mărgele şi panglici multicolore, iar în mână ţine un baston de lemn ferecat cu alamă şi cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările şi ieşirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascati intră grupuri de „urâţi” şi de „frumoşi”, de „ţigani”, de „negustori”, de „turci”, de „moşi” şi de „babe”, ce au rolul de a întreţine atmosfera. Din această paradă nu lipsesc nici animalele. Printre cele mai cunoscute jocuri cu măşti fiind cele ale caprei, ursului, căiuţilor şi cerbului.
