» Presedintele Toyota, Akio Toyoda, a admis ieri, in fata Congresului american, ca gigantul auto japonez s-a dezvoltat prea rapid – o recunoastere implicita a acuzatiilor ca a pus accentul pe profit si extindere in locul securitatii si al respectarii normelor de calitate. Liderul pietei auto mondiale se afla in centrul celui mai grav scandal din istoria sa, dupa ce a fost nevoit sa recheme in uzine aproape noua milioane de vehicule, pentru defecte de fabricatie.
"In ultimii ani, Toyota s-a dezvoltat. Sincer, cred ca ritmul in care ne-am dezvoltat a fost prea rapid", a spus ieri Akio Toyoda, presedintele si nepotul fondatorului companiei, promitand ca, de acum inainte, prioritatile producatorului de automobile vor fi, in ordine, securitatea, calitatea si abia apoi volumul productiei si al vanzarilor. "Este clar pentru mine ca in ultimii ani nu am ascultat suficient de atent – sau nu am raspuns suficient de rapid – ingrijorarilor exprimate de clientii nostri."
Congresul SUA a demarat marti, in paralel cu o ancheta a justitiei, audieri speciale legate de rechemarile de masini ale firmei Toyota, cu o prima sedinta a Comisiei pentru Energie si Comert a Camerei Reprezentantilor. Alesii SUA – tara in care au fost rechemate sase milioane din totalul de noua milioane de masini – au pus la indoiala versiunea oficiala oferita de companie privind defectele la pedala de acceleratie, care faceau ca masinile cu probleme sa accelereze brusc la 160 kilometri la ora, fara a mai putea fi oprite din mers.
Reprezentantii din comisie au pus la indoiala fiabilitatea sistemelor electronice ale constructorului – versiune pe care Toyota incearca sa o demonteze, fara a avea insa prea mult succes, dat fiind modul in care a reactionat la primele reclamatii privind problemele tehnice. Chiar daca filiala americana a Toyota a reactionat public imediat dupa primele valuri de reclamatii, centrala din Japonia a avut nevoie de doua saptamani pentru a face primele declaratii publice si de multe ori a oferit comunicate confuze, care negau ceea ce comunicasera deja subsidiarele din alte state. In plus, asa cum au subliniat criticii companiei din SUA, dar si din Japonia, Toyota a preferat sa anunte rechemarile in transe mici de autoturisme, desi stia de mult timp ca problema sistemului de acceleratie afecteaza un numar mare de autoturisme.
Conform agentiei de presa Kyodo, care a anuntat ieri demararea unei achete a guvernului nipon in cazul Toyota, constructorul auto a economisit peste 100 milioane de dolari in 2007 prin limitarea unei actiuni de rechemare a autovehiculelor vandute in SUA care ar fi avut o problema generata de covorasele de interior ce puteau bloca pedala de acceleratie. Potrivit agentiei, oficialii Toyota "ar fi negociat" in septembrie 2007 cu autoritatile americane rechemarea a 55.000 de masini din modelele Toyota Camry si ES350, produs sub marca Lexus, divizia de lux a producatorului nipon. Nu este inca clar in ce au constat "negocierile", insa criza pe care Toyota a incercat sa o rezolve economisind 100 milioane de dolari a generat o pierdere de circa 6 miliarde dolari din cauza scaderii vanzarilor si a prabusirii increderii consumatorilor in calitatea Toyota.
» Mitul se prabuseste
Considerata multa vreme drept simbolul integrarii Japoniei in economia globalizata si, in acelasi timp, arhetip al corporatiei paternaliste tipic japoneze, Toyota nu se confrunta numai cu o criza a scaderii vanzarilor generata de defectele de fabricatie,
ci si cu o prabusire a mitului imbinarii globalizarii cu stilul de afaceri japonez, inclinat spre considerente sociale si protectionism national. In fapt, tocmai contradictia dintre cele doua paradigme se afla la originea problemelor Toyota.
Adeptii economiei globale de tip liberal sustin ca problema defectelor de fabricatie a fost generata de carentele de management tipice climatului de afaceri traditional japonez: conducere exclusiv nipona, absenta unui lider puternic, generata de cultura consensului, opacitate si incetineala reactiilor. De partea cealalta, furnizorii si angajatii grupului denunta sacrificarea stilului traditional de afaceri japonez prin concentrarea pe profit si sacrificarea normelor nescrise ale contractului social si a solidaritatii dintre partenerii de afaceri niponi.
