Instanţele româneşti au dat, în 2014, sute de condamnări, multe fiind de închisoare cu executare. Printre dosarele soluţionate definitiv de magistraţi se numără şi cele cunoscute ca ICA, Zambaccian şi Elodia, în care au fost trimişi după gratii Dan Voiculescu, Adrian Năstase şi Cristian Cioacă.
Fostul premier Adrian Năstase a fost primul nume sonor condamnat anul acesta, în prima săptămână din ianuarie, arată o analiză realizată de Mediafax. Năstase a primit patru ani de închisoare cu executare în dosarul Zambaccian, fiind găsit vinovat că a primit mită mai multe obiecte aduse în România din China. Aceasta a fost a doua condamnare a fostului premier, după cea din dosarul „Trofeul calităţii“. În 22 august, Năstase a fost eliberat, după ce, în urma contopirii pedepselor din cele două dosare, instanţa a constatat că fostul premier a făcut o treime din pedeapsa finală de patru ani şi şase luni de închisoare.
Tot în ianuarie a fost condamnat definitiv fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, care a primit cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“. Fenechiu se află acum în Penitenciarul Iaşi, după ce instanţa l-a găsit vinovat că a vândut, prin firmele sale, transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.
În aceeaşi lună, instanţa supremă a condamnat definitiv alţi doi foşti miniştri, în dosarul Poşta Română. Astfel, fostul ministru al Telecomunicaţiilor Zsolt Nagy a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar senatorul Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, a fost condamnat la trei ani şi şase luni, tot cu suspendare. Cei doi au fost acuzaţi de anchetatori că au fost părtaşi la trecerea frauduloasă a unui imobil aflat pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, producând astfel un prejudiciu de peste opt milioane de euro.
Zece ani pentru Voiculescu
Unul dintre cele mai mediatizate dosare din 2014 a fost cel al privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Verdictul a fost dat de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 august, după nouă ani în care dosarul a fost închis şi redeschis, trimis de la Tribunalul Bucureşti la instanţa supremă de mai multe ori, în funcţie de statutul lui Dan Voiculescu. Fondatorul PC a primit o pedeapsă de zece ani de închisoare, fostul director al ICA Gheorghe Mencinicopschi – opt ani, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş – şapte ani de închisoare.
Sorin Pantiş a primit anul acesta şi o pedeapsă de doi ani şi opt luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol, după opt ani în care cauza s-a plimbat între instanţe. În acelaşi dosar, fostul senator Sorin Roşca Stănescu a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare. Procurorii au arătat că inculpaţii au format un grup criminal organizat şi s-au folosit de informațiile pe care le aveau în legătură cu Rompetrol, pentru a câştiga ilegal bani la bursă.
Tot două condamnări definitive a avut, în 2014, şi George Copos, fost vicepremier, senator şi finanţator al echipei de fotbal Rapid Bucureşti. În primul dintre dosare, Copos a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru că a făcut afaceri cu Loteria Română, în urma cărora a prejudiciat statul cu peste un milion de euro. În al doilea dosar, el a fost condamnat la trei ani şi opt luni de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de instanţă că s-a implicat în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate.
Alături de Copos, în speţa cunoscută ca dosarul transferurilor au fost trimişi după gratii alţi şapte oameni de fotbal: Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristi Borcea. Toţi cei opt inculpaţi au fost condamnaţi în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari pentru patru cluburi de fotbal.
În 2014, după ani de procese, fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul privind frauda de 2,7 milioane de euro produsă prin achiziţionarea de bunuri într-un proiect de reconstruire a infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000. Fostul director general al CFR mai este judecat în alte trei dosare penale, aflate încă în faza primei instanţe, chiar dacă au ajuns în faţa judecătorilor din 2008, respectiv din 2009. Cele trei dosare ale fostului director al CFR sunt încă în etapa în care sunt efectuate expertize financiar-contabile.
O nouă pedeapsă pentru Vîntu
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este, şi el, pe lista celor condamnaţi în 2014. La 24 ianuarie, Vîntu a primit doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, iar la jumătatea lunii iulie, o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice, ultima decizie nefiind definitivă. Omul de afaceri, eliberat condiţionat la 19 noiembrie, este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.
Dosarul Elodia, finalizat la şapte ani de la dispariţia soţiei lui Cristian Cioacă
Anul acesta nu a adus condamnări intens mediatizate doar în dosarele cu demnitari şi oameni de afaceri, ci şi în cazul unor persoane care şi-au căpătat notorietatea abia în urma implicării în dosare penale.
Unul dintre aceste cazuri este cel al furtului de tablouri de la muzeul Kunsthal din Olanda. În acest dosar, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv pe Adrian Procop la şase ani şi 10 luni de închisoare şi pe Alexandru Bitu şi Olga Dogaru la câte doi ani de închisoare cu executare. Instanţa i-a mai obligat pe Adrian Procop, Eugen Darie şi Radu Dogaru – cei doi au fost condamnaţi definitiv anterior pentru că şi-au recunoscut faptele – să plătească 18,1 milioane de euro, pentru furtul celor şapte tablouri.
Cel mai cunoscut caz din această categorie este cel al poliţistului Cristian Cioacă. Dosarul acestuia, cunoscut ca „Elodia“, s-a încheiat în iunie cu condamnarea definitivă a poliţistului la 15 ani și opt luni de închisoare, pentru uciderea soției sale – avocata Elodia Ghinescu. În lipsa cadavrului, probele criminaliştilor, prelevate din locuinţa Elodiei şi a lui Cristian Cioacă, i-au convins pe magistraţi că poliţistul este responsabil de uciderea avocatei şi tranşarea acesteia.
În octombrie, Cioacă a primit încă patru ani şi patru luni de închisoare cu executare într-un alt dosar, privind violarea corespondenţei pe
e-mail a soţiei sale, în urma contopirii celor două pedepse el urmând să execute un spor de un an, cinci luni şi zece zile la pedeapsa pentru omor. În cei şapte ani de la dispariţia Elodiei Ghinescu, cazul a stârnit nu doar atenţia anchetatorilor, ci şi a opiniei publice, conectată în regim de “telenovelă” la subiectul ce a generat sute de emisiuni TV şi articole de ziar.
În 2014 s-a dat şi sentinţa definitivă în dosarul traficului de ovule de la Clinica Sabyc, primul de acest fel din România. După aproape cinci ani de proces, pedepsele cel mai grele hotărâte de instanţă au fost de trei ani de închisoare cu executare. Activitatea clinicii, anchetată de DIICOT, consta în racolarea de cupluri din străinătate care nu puteau avea copii şi aducerea lor în România, pentru fertilizare in vitro cu ovule donate de mai multe persoane. Donatoarele primeau în schimb diverse sume de bani.
Şereş, Iacob Ridzi şi Mitrea, condamnaţi la pedepse care nu sunt definitive
Lista condamnărilor de anul acesta este completată de foşti sau actuali demnitari ori aleşi locali care nu au primit pedepse definitive. În această categorie intră, printre alţii, deputatul Miron Mitrea, foştii miniştri Monica Iacob Ridzi și Codruţ Şereş, precum şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu.
Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată, în ianuarie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Potrivit procurorilor anticorupţie, Ridzi ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. În urma demersurilor făcute de Ridzi, statul ar fi fost prejudiciat cu 640.000 de euro.
La 31 martie, Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei, a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica“. Anchetatorii îl acuză pe Şereş că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora
s-au adus prejudicii statului român de aproximativ 165 de milioane de dolari.
În 15 octombrie, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale. Decizia a fost contestată, completul de cinci judecători de la Înalta Curte urmând să dea o decizie definitivă în acest caz. Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000-2004, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al ISC.
Pentru prejudicii aduse statului a fost condamnat şi fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, care a primit, la fondul dosarului, nouă ani şi şase luni de închisoare pentru fraudare de fonduri europene la reconstrucţia a două poduri, paguba produsă fiind de 1,2 milioane de euro. Procurorii anticorupție îl acuză pe Nicolescu de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, abuz în serviciu contra intereselor publice, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals intelectual.
