Cupa Mondială din Brazilia este dincolo de o luptă a celor mai bune 32 de naționale de fotbal din lume și un moment de faimă pentru cei 25 de arbitri centrali. Dacă Howard Webb nu mai are nevoie de publicitate, pentru alți arbitri mai tineri CM 2014 va fi cu siguranță un punct de cotitură în cariera lor.
Vezi în galeria foto de mai sus cei mai importanți arbitri centrali de la Cupa Mondială din Brazilia (atașat – listele complete)
De soarta lor se leagă eșecul sau succesul unor echipe, momente care pot semăna drama în rândul unor națiuni întregi. Ei pot fi îngeri și demoni în doar 90 de minute, iar cu toate că în spatele măștilor de fier, pe care le afișează în timpul meciurilor, se ascund persoane obișnuite, pe teren trebuie să aibă mult sânge rece.
În total, la turneul final din Brazilia, FIFA a delegat o listă cu 52 de arbitri, care include atât titularii, cât și rezervele lor. Arbitrii au fost aleși din cadrul tuturor federațiilor continentale din lume, cei mai mulții find din regiunea UEFA, 9 brigăzi, niciuna din România.
Cei mai importanți dintre aceștia, cei 25 de arbitri centrali, care vor dirija cele 64 de meciuri ale turneului, dintre care 48 în faza grupelor, sunt atât arbitri de renume mondial, cât și unii care fac pasul pentru prima dată pe scena unei Cupe Mondiale.
Howard Webb: 42 ani, Anglia
Meciuri importante: Cupa Mondială 2010 (finală), Liga Campionilor 2010 (finală)
Howard Webb este cel mai cunoscut arbitru de la Mondialul din Brazilia și singurul din lume care a reușit performanța de a arbitra în același an, 2010, două finale atât de importante precum cele din cadrul Cupei Mondiale (Africa de Sud) și a Ligii Campionilor. Mondialul era câștigat de Spania, în timp ce în Europa regina era Inter Milanul lui Cristi Chivu. De altfel românul vedea cartonașul galben în acel meci.
Cariera de arbitru internațional a lui Webb a început în 2005, cu un amical între Irlanda de Nord și Portugalia, încheiat 1-1, după un autogol al irlandezilor. Însă primul meci oficial din fotbalul mare a venit în 2006, când Webb a arbitrat partida din grupele Ligii Campionilor, dintre Steaua București și Lyon, disputată chiar în Ghencea. A fost un meci dramatic pentru fanii steliștilor, campioana României pierzând cu 3-0, meci în care Webb a acordat 4 cartonașe galbene.
După Europeanul din 2012, în care a arbitrat un sfert de finală dar și multe alte meciuri în Premier League, Cupa Confederațiilor și alte competiții, cariera lui Webb avea să se intersecteze din nou cu meciurile fotbaliștilor români. În cadrul turneului de calificare la CM 2014 Webb a arbitrat 3 meciuri, dintre care unul al României. Tricolorii jucau cu Turcia la Istanbul pe 12 octombrie 2012, iar central era britanicul. România s-a impus cu 1-0, printr-un gol al lui Grozav.
În cariera sa Webb a dat peste 1.700 catonașe galbene și 68 roșii și este unul dintre cei mai respectați arbitri din lume. La începuturi britanicul lucra în poliția engleză.
Pedro Proenca: 43 ani, Portugalia
Meciuri importante: Euro 2012 (finala), Liga Campionilor 2012 (finala)
Arbitrul portughez este unul dintre cei mai importanți centrali pe care îi are Europa la ora actuală, el fiind cunoscut mai ales pentru faptul că, asemenea lui Webb, în 2012, a oficiat două turnee majore. Proenca a fost central atât în finala Ligii Campionilor, câștigată de Chelsea în fața lui Bayern Munchen, cât și în finala Campionatului European, în care Spania învingea Italia cu 4-0.
Și-a început cariera la nivel înalt cu meciuri arbitrate în Cupa UEFA (actuala Liga Europa) și în grupele Ligii Campionilor. Prima sa finală importantă a fost cea din 2008, din Cupa Portugaliei, când Vitoria Setubal învingea Sporting Lisabona cu 3-2. Până la anul de glorie, 2012, a mai arbitrat o a doua Cupă în țara natală.
Proenca a mai arbitrat în cariera sa meciul Stelei, din calificările Ligii Campionilor, contra Legiei Varșovia, când roș-albaștrii s-au calificat în actuala ediție a competiției. Un alt meci cunoscut românilor este cel din calificările pentru Euro 2012, când tricolorii au jucat cu Franța, în deplasare. România pierdea cu 2-0 și își reducea drastic șansele la calificare în turneul final, pe care în cele din urmă l-a și ratat.
Proenca, la fel ca mulți arbitri, are și o a doua ocupației în afara gazonului. Când nu dirijează meciuri de fotbal el este consultant financiar.
Nicola Rizzoli: 42 ani, Italia
Meciuri importante: Liga Campionilor 2013 (finala), Liga Europa 2010 (finala)
Rizzoli, unul dintre cei mai importanți arbitri italieni ai momentului, a ajuns în fotbalul mare în 2002, când a început să arbitreze în Serie A, după care, din 2007, a primit licența pentru meciurile internaționale. A debutat cu o partidă în grupele Ligii Campionilor, în 2007, când Sporting Lisabona învingea Basel cu 2-0.
În fotbalul la nivel internațional Rizzoli a participat la mai multe turnee, începând cu Euro 2012, oficiind de asemenea meciuri în cadrul preliminariilor pentru Mondialelel din 2010 și 2014.
Cele mai importante meciuri din cariera sa rămân cele două finale din cele două competiții intercluburi europene, Liga Campionilor și Liga Europa. Finala de anul trecut, în care Bayern Munchen devenea campioana Europei, după victoria împotriva conaționalilor de la Borussia Dortmund, scor 2-1, a fost fără îndoială momentul care cariera arbitrului italian a ajuns la cote maxime.
Rizzoli mai este cunoscut pentru faptul că în restul timpului, când nu arbitrează, este arhitect.
Ravshan Irmatov: 36 ani, Uzbekistan
Meciuri importante: Cupa Mondială 2010 (semifinală), Cupa Mondială a Cluburilor 2008 (finala), Cupa Asiei 2011 (finala)
Un alt arbitru de top, prezent la Mondialul din Brazilia, este uzbekistanezul Ravshan Irmatov, poate cel mai respectat arbitru din afara Europei. Cu o semifinală de Cupă Mondială în palamres dar și o finală a Cupei Asiei el era candidatul ideal pentru a ocupa un loc între cei 25 de centrali ai turneului final. El reprezintă forul fotbalistic din Asia.
Irmatov s-a descurcat foarte bine în cadrul turneului mondial din Africa de Sud, din 2010, când a arbitrat sfertul dintre Argentina și Germania, câștigat de nemți cu 4-0 și semifinala Uruguay – Olanda 2-3. Irmatov a fost desemnat arbitrul anului în regiunea AFC (Asia) de patru ori (2008, 2009, 2010, 2011).
Irmatov provine dintr-o familia cu arbitri, tatăul său fiind la centrul terenului cu diferite ocazii în fotbalul din fosta Uniune Sovietică.
Bjorn Kuipers: 41 ani, Olanda
Meciuri importante: Liga Campionilor 2014 (finala), Cupa Confederațiilor 2013 (finala), Liga Europa 2013 (finala), Liga Campionilor 2013 (semifinală)
Unul dintre cei mai titrați arbitri din olanda, Kuipers, care poate fi văzut frecvent la meciurile importante din prima divizie olandeză, a arbitrat în 2006 finala Campionatului European Under 17. Au urmat pentru el alte meciuri mari în competițiile europene și cele internaționale.
Kuipers a fost martorul măcelului din Germania, din semifinalele Ligii Campionilor, de anul trecut, când Borussia Dortmund învingea Real Madrid cu scorul de 4-1. Patru cartonașe a dat olandezul în acel meci, dintre care trei galacticilor. Partida a avut parte de o a doua repriză care a uluit lumea fotbalului, după ce nemții au încheiat cu 4-1 deși la pauză aveau doar 1-1. În acel meci Robert Lewandowski a înscris nu mai puțin de 4 goluri pentru formația sa. În aceeași ediție a competiției Kuipers arbitra în total 6 meciuri, printre care și un sfert de finală Barcelona – PSG 1-1.
Tot în 2013 olandezul prindea și finala Ligii Europa, cu toate că mai arbitrase un singur meci în ediția din acel an, o șaisprezecime. Finala a fost cea în care Chelsea, aproape de a fi umilită de Steaua în optimi, o învingea pe Benfica, scor 2-1.
Jonas Eriksson: 40 ani, Suedia
Meciuri importante: Supercupa Europei 2013, Liga Campionilor 2014, 2013, 2012 (sferturi)
Eriksson este unul dintre puținii arbitri care fac această meserie ca hobby. Suedezul este cunoscut și drept arbitrul multimilionar. Cu toate că din arbitraj nu se câștigă decât poate câteva zeci de mii de euro anual, la cel mai înalt nivel, suedezul are în conturile sale câteva milioane de euro. El a devenit milionar după și-a vândut participația pe care o avea la un holding media suedez, fiind în trecut jurnalist.
După ce a început să arbitreze în competițiile internaționale de tineret, în 2002, Eriksson a promovat an de an până a ajuns la nivelul de top al fotbalului mondial. În prezent arbitrul care oficiază meciuri doar din plăcere are în palmaresul său mai multe meciuri importante, cum ar fi sferturile Ligii Campionilor, trei ani la rând.
Românii l-au cunoscut prima dată la un meci al tricolorilor din preliminariile Euro 2012, disputat împotriva Bosniei Herțegovina. Atunci Eriksson acorda un penalti României, care se impunea în final cu 3-0. Un alt meci oficiat de suedez a fost și Steaua – Grasshopper 1-0, din play-off-ul Ligii Europa. Într-o statistică a worldreferee.com el a dat 16 lovituri de pedeapsă în 88 de meciuri internaționale.
Cuneyt Cakir: 37 ani, Turcia
Meciuri importante: Euro 2012 (semifinală), Cupa Mondială a Cluburilor 2012 (finală), Liga Campionilor 2012 (semifinală)
Arbitrul turc este unul din cei mai apreciați zece centrali ai momentului, el adunând în cariera sa mai multe meciuri importante. Anul de glorie al turcului a fost 2012, când a arbitrat în nivelurile superioare a trei turnee majore. La Euro a fost la centrul terenului în trei meciuri, printre care și semifinala Portugalia – Spania 0-0, în timp ce în Liga Campionilor arbitra partida Barcelona – Chelsea 2-2.
După ce câștiga Liga Campionilor, Chelsea era calificată automat în Cupa Mondială a Cluburilor, competiție ce adună toate câștigătoarele competițiilor de top continentale din lume. Londonezii ajungeau din nou în finală, iar Cakir era iar la centrul terenului. Chelsea a pierdut însă meciul cu brazilienii de la Corinthians, scor 1-0.
În toamna anului trecut Cakir a arbitrat, în grupele Ligii Campionilor, partida pe care Steaua o pierdea în Germania, cu Schalke, scor 3-0. Cu toate că arbitrajul nu a fost o problemă pentru jocul steliștilor, care de altfel a fost unul foarte bun în prima parte a meciului, Steaua primea 3 goluri ca în curtea școlii, cu multă neșansă.
În primele sale 80 de meciuri internaționale turcul acumula 22 de penaltiuri acordate.
Yuichi Nishimura: 42 ani, Japonia
Meciuri importante: Cupa Mondială 2010 (sfert de finală), Cupa Mondială a Cluburilor 2010 (finala)
Yuichi Nishimura este cel mai cunoscut arbitru al Japoniei, el fiind selectat pentru Cupa Mondială din Brazilia ca reprezantant al fotbalului asiatic, alături de alți 3 centrali, plus unul de rezervă.
Pentru japonez anul 2010 i-a adus cele mai importante meciuri din carieră. După sfertul de finală de la Mondial, Olanda – Brazilia 2-1, a urmat finala de la Cupa Mondială a Cluburilor, în care Interul lui Chivu, proaspăt campion european cu „azurii”, învingea cu 3-0 campioana Africii, echipa congoleză TP Mazembe.
Un arbitru de top al primei ligi japoneze, Nishimura a fost numit arbitrul anului în Japonia în 2009 și 2010, câștigând, în 2012, și distincția similară continentală.
Felix Brych: 38 ani, Germania
Meciuri importante: Liga Europa 2014 (finala), Liga Campionilor 2012 (semifinală), Liga Campionilor 2013 (sfert de finală)
A început să arbitreze în Bundesliga în 2004, iar în 2007 deja câștiga dreptul de a arbitra meciuri internaționale. Devenit arbitru FIFA el a debutat chiar într-un meci al României, din preliminariile EURO 2008, când tricolorii învingeau Luxemburgul cu 2-0.
Câștigând deja experiență în cupele europene, în octombrie 2011, soarta l-a adus din nou la centrul terenului într-un meci al unei echipe românești. De această dată era vorba de partida Oțelul – Manchester United, din grupele Ligii Campionilor, pierdută de moldoveni cu 2-0. Brych a fost responsabil pentru o eliminare controversată a căpitanului britanicilor, Namanja Vidici.
Apogeul l-a întins însă anul acesta, când a arbitrat finala Ligii Europa, Sevilla – Benfica 4-2. A fost un meci extrem de dificil, pentru prima sa finală europeană. A fost principalul responsabil pentru faptul că meciul a ajuns la loviturile de departajare, durând mai bine de două ore, deoarece ar fi putut acorda în câteva situații lovituri de pedeapsă, în urma unor faulturi nesesizate.
Neamțul, asemenea altor arbitri, are o altă ocupație în timpul liber. El deține titlul de doctor în drept, iar uneori mai profesează.
