„The New York Times”, in apararea lui Brancusi

Intr-un articol publicat la 20 aprilie a.c. sub titlul "Brancusi si filosofia calatoriei in timp", prestigiosul cotidian american "The New York Times" il apara pe marele artist de "re-imaginarea" uneia dintre capodoperele sale, "Coloana Infinitului", de catre un grup de artisti din Los Angeles. Articolul incepe astfel: "Multi istorici ai artei considera «Coloana Infinitului» a lui Constantin Brancusi (1938), proiectata in memoria soldatilor romani cazuti in primul razboi mondial, un exemplu de chintesenta a sculpturii moderne. Construita din 17 piese din fonta asezate una peste alta pana la 96 picioare inaltime, ea a fost ridicata, cum spunea Brancusi, «pentru a sustine bolta cereasca»". Aflam apoi ca, de la 1 iulie a.c., o copie a "Coloanei Infinitului" va fi expusa si la Studio Museum din Harlem, unde o constructie intitulata "Filosofia calatoriei in timp" re-imagineaza sculptura lui Brancusi ca si cand ar fi fost lansata aidoma unei rachete din Romania, ar strabate Atlanticul si ar cadea in spatiul expozitional al salilor de la Studio Museum. Imaginea sculpturii e infatisata in catalogul expozitiei printr-un desen care seamana cu secvente dintr-un joc video animat; exista aici ciudate reminiscente ale imaginilor din 11 septembrie, din momentul impactului avioanelor cu World Trade Center! Un text din catalog, prezentat partial pe peretii galeriei, precizeaza ca "artistii" au dorit sa realizeze o constructie care sa simbolizeze ciocnirea culturilor africane si vestice. Rezultatul consta in sapte romboide, aproximativ de aceeasi marime ca si cele ale originalului, care apar ca si cand ar fi patruns prin tavanul galeriei, fisurand peretele artificial din jur, cazand pe podea si rupand in bucati postamentul de lemn. Partea care a izbit podeaua seamana cu partea din fata a unui autoturism avariat. Articolul continua astfel: "Colectivul reuseste sa transforme sfintenia moderna a «Coloanei Infinitului» in ceva ce aduce mai degraba cu un element de divertisment hollywoodian decat cu un monument. Romboidele, facute din spuma de styren, acoperite cu fibre de sticla si pictate cu smalt, dau piesei infatisarea unei prajini de film. Dintr-un unghi, constructia te trimite cu gandul la Tiranosaurus mancator de oameni din «Jurassic Park» al lui Steven Spielberg". Totusi, noi, romanii, nu ar trebui sa punem prea mult la inima aceasta blasfemie. Autoarea articolului, Bridget L. Goodbody, isi incheie astfel comentariile polemice: "Problema cea mai mare, care va face sa deraieze aceasta expozitie, totusi, este una pe care probabil artistii au prevazut-o: puterea formelor brancusiene de a ramane ale lui Brancusi, in ciuda manipularilor".