Un cetatean sarb cu resedinta in Romania a avut, in ultimii ani, o activitate infractionala de invidiat, el reusind sa fie cercetat penal si chiar condamnat in mai multe judete. Pavel Okolisan, cu domiciliul in localitatea Kustilj din Serbia si cu resedinta in municipiul Bucuresti, a fost condamnat, recent, de Tribunalul Sibiu, la o pedeapsa privativa de libertate de 5 ani si 6 luni.
La aceasta pedeapsa ar urma, conform hotararii judecatorilor, sa se adauge o alta decizie a unei instante din judetul Braila, potrivit careia Okolisan a fost condamnat, in anul 1999, la un an si sase luni de inchisoare.
Procesul derulat la Tribunalul Sibiu, in care strainul a fost condamnat pentru acuzatii de inselaciune si concurenta neloiala, se afla acum pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia. In lipsa inculpatului, cauza a fost amanata de mai multe ori, astfel incat o decizie definitiva ar urma sa fie luata in toamna.
Pe langa faptele penale savarsite la Sibiu si Braila, Pavel Okolisan mai este cercetat penal in alte dosare, de catre Parchetele din Alba Iulia si Cluj-Napoca.
In dosarul privind infractiunile comise pe raza municipiului Sibiu, este implicata si compania „Rompetrol” SA, apartinand omului de afaceri Dinu Patriciu.
In calitate de administrator al societatii si detinand ilegal o stampila cu marca „Rompetrol” SA, sarbul a reusit sa insele doua doua firme sibiene – „Powertools Electro-Center” SRL si „Unitech” SRL – cu 132,2 milioane de lei, respectiv 60,9 milioane de lei.
Inculpatul a ridicat de la cele doua societati bunuri in schimbul carora a oferit documente fara acoperire bancara.
Reprezentantii societatilor pagubite, respectiv cei ai „Rompetrol” SA, au formulat plangeri penale impotriva cetateanului strain. Acesta a fost gasit de anchetatori, in iulie 2004, in Cluj-Napoca, unde era cercetat pentru savarsirea unor fapte asemanatoare.
In declaratia data atunci, Okolisan a sustinut ca va achita contravaloarea facturilor in momentul in care o sa incaseze bani de la o alta societate, fara a putea, insa, preciza o data exacta. El a fost reprezentat la proces de avocatul ales, care nu a putut evita insa condamnarea acestuia la inchisoare.
In plus, conform deciziei Tribunalului Sibiu, inculpatul va trebui sa achite contravaloarea bunurilor luate de la cele doua firme si sa plateasca „Rompetrol” SA despagubiri civile de 3 miliarde lei vechi.
Frauda de 14 miliarde
in Alba
In judetul Alba, activitatea infractionala desfasurata de Pavel Okolisan s-a soldat cu o frauda la bugetul de stat de peste 14 miliarde lei vechi, realizata prin intermediul SC „United Chemical Industries” SRL. Afaceristul a reusit sa fenteze bugetul statului utilizand un circuit de firme-„fantoma” si declarand un sediu de firma la care isi desfasoara activitatea o alta societate.
Facturi modificate fara instiintarea partenerilor de afaceri
Cea mai intensa activitate de utilizare a facturilor emise de firmele-„fantoma” s-a desfasurat in perioada septembrie-octombrie 2002, cand in evidentele contabile ale societatii au fost inregistrate documente cu regim special, in valoare totala de 18,13 miliarde lei vechi.
Asa-zisii furnizori ai „United Chemical Industries” SRL erau SC „Contreal Serv” SRL Oradea, ai carei reprezentanti nu au fost gasiti la sediul social declarat, si SC „Cristal Transport Service” SRL Bucuresti, care nu figura inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Inspectorii de control au mai descoperit ca la numarul de inmatriculare indicat pe facturile emise de „Cristal Transport Service” figura inregistrata „Cehan Com 1997 Serv” SRL Bucuresti, iar documentele respective au fost achizitionate de la distribuitorii autorizati de catre „Quing Jia International” SRL Bucuresti.
Ulterior, administratorul Pavel Okolisan a utilizat o alta metoda de fraudare a bugetului, el stornand (modificare in contabilitate Ð n.r.) facturile de vanzare, fara ca partenerii de afaceri sa primeasca documentele respective.
Afacerea de la Alba Iulia este cercetata de procurori, iar SC „United Chemical Industries” SRL este in procedura de faliment. Neavand active in proprietate, statul nu a mai avut posibilitatea sa recupereze banii neachitati la buget de catre firma.
