7.9 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăSpecialTelegramă Wikileaks, despre eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak (traducere...

Telegramă Wikileaks, despre eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak (traducere integrală)

Pe 23 mai 2005, ziua în care cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak se întorceau în România, o telegramă a Ambasadei SUA de la Bucureşti nota că eliberarea jurnaliştilor a fost o surpriză şi pentru diplomaţii americani, potrivit revistei Kamikaze.

 

DECL: 23/05/2015
TAGURI: TAGS: PREL, PGOV, PTER, CASC, IZ, RO, Hostage
SUBIECT: România sărbătoreşte întoarcerea ostaticilor; caută posibilităţi pentru întoarcerea ghidului cetăţean american
REF: A. A) Bucureşti 1184 (EXDIS) B.B) Bucureşti 1030
Clasificat de către: Şeful secţiei politice Robert Gilchrist pentru motivele 1.4B şi D

1. (SBU) Acest mesaj conţine informaţii despre un cetăţean american protejat de actul privind intimitatea privată.

2. (C) Sumar: Românii i-au primit acasă, pe 23 mai, la sosirea din Irak, pe cei trei jurnalişti români eliberaţi de răpitori pe 22 mai. Preşedintele Traian Băsescu le-a mulţumit serviciilor române de informaţii precum şi autorităţilor de la Ambasada SUA din Bagdad pentru eforturile lor. Deşi acţiunile româneşti care au dus la eliberare rămân neclare, Băsescu creşte din punct de vedere politic, iar majoritatea comentatorilor politici îi laudă eforturile făcute în timpul crizei. Guvernul României continuă să caute posibilităţi de întoarcere în România a lui Munaf Mohammad care are dublă cetăţenie română şi irakiană şi care a fost ghidul celor trei jurnalişti. Sfârşitul sumarului.

3. (C) Presa din România a mediatizat intens, în după-amiaza zilei de 23 mai, întoarcerea emoţionantă a celor trei jurnalişti români care au fost ţinuţi ostatici în Irak. Întoarcerea ostaticilor pune capăt crizei care a durat 55 de zile şi care a generat unele apeluri venite din interiorul ţării pentru ca România să-şi reevalueze prezenţa trupelor în Irak. Presa a notat faptul că printe cei care s-au întors nu se afla şi Omar Munaf Mohammad, persoană cu dublă cetăţenie americană şi irakiană, care a avut mult timp reşedinţa în România şi a fost ghidul jurnaliştilor. Cabinetul preşedintelui a precizat, într-o declaraţie de presă, că Mohammad a rămas în Irak fiind reţinut de Forţele Multinaţionale. În timpul crizei, ambasada a lucrat îndeaproape cu Guvernul României în asigurarea unui schimb constant de informaţii. Totuşi, în zilele de dinaintea eliberării Guvernul a fost relativ tăcut şi nu a existat nici un indiciu privind eliberarea iminentă a ostaticilor.

Băsescu: le mulţumesc familiilor, serviciilor de informaţii 

4. (SBU) Prima confirmare despre eliberarea ostaticilor pentru ambasadă a venit pe 22 mai printr-un telefon dat de către Băsescu Însărcinatului cu afaceri. La scurt timp după telefon, Băsescu a ţinut o conferinţă de presă transmisă de către principalele televiziuni şi posturi de radio. El a anunţat că ostaticii au fost luaţi în custodia Ambasadei României de la Bagdad şi că se vor întorce în curând la Bucureşti. El a mulţumit mai întâi familiilor ostaticilor pentru “decenţă şi comportamentul lor demn”, fapte care au jucat un rol important în aducerea jurnaliştilor acasă. El a mai mulţumit în mod special serviciilor române de informaţii despre care a spus că s-au ocupat sută la sută de eliberarea ostaticilor. El a lăudat în mod special Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul Român de informaţii (SRI) şi Direcţia de Informaţii a Armatei (DIA) pentru cooperare. Printre altele, a mai mulţumit echipei speciale anti-tero române care a fost trimisă la Bagdad, serviciilor de informaţii străine, comunităţii arabe din România, şi “nu în ultimul rând”, autorităţilor americane de la Badgad pentru sprijinul lor şi ajutorul acordat în transportarea ostaticilor la aeroport.

5. (C) Cu toate că nu a furnizat detalii despre modul în care Guvernul României a reuşit eliberarea ostaticilor, el a spus că România nu şi-a “negociat politica externă prezentă sau viitoare şi nu a plătit nici o răscumpărare”. El a spus că acest caz, care a implicat luare de ostatici, a fost “foarte complex” şi a anticipat că va face o altă declaraţie atunci când cazul va fi complet rezolvat, “cel mai probabil în câteva săptămâni”. (NOTĂ: Şi alţi oficiali de vârf ai României – inclusiv premierul Călin Popescu-Tăriceanu – au subliniat, de asemenea, faptul că România nu ar fi plătit o răscumpărare.

Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate Constantin Degeratu a subliniat direct ambasadei că România “nu a negociat o răscumpărare, nu a negociat bani … noi doar am încercat să salvăm vieţi”. Sfârşitul notei.)

O altfel de răpire
– – – – – – – – – –

6. (C) Declaraţia lui Băsescu potrivit căreia cazul este “foarte complex” a atins o coardă sensibilă printre multe persoane din presa română şi printre analiştii independenţi autohtoni. De atunci înainte, percepţia centrală a fost că răpirea a fost orchestrată de către un bogat om de afaceri siriano-român Omar Hayssam. Potrivit opiniei generale a presei, Hayssam a fost implicat în afaceri dubioase cu membri importanţi ai partidului de opozitie, Partidul Social-Democrat (PSD). În acest caz, el a încercat să orchestreze o criză pe care să o poată rezolva şi, prin urmare, să câştige sprijinul noii conduceri române. Această perspectivă asupra lui Hayssam a fost împărtăşită de multe personae din Guvern. Hayssam a fost arestat de Poliţia Română pentru acuzaţii de corupţie pe 5 aprilie şi a rămas în arest. Fiind un partener de afaceri apropiat a lui Hayssam, Munaf Mohammad a fost de asemenea implicat în caz. Potrivit presei, pe 22 mai, biroul procurorului român a declarat că există acuzaţii, în România, împotriva lui Muhammad, anchetat în lipsă pentru “crime economice”. O altă parte a presei a relatat separat că un mandat de arestare a fost emis pe numele său.

7. (C) Cu toate că arestarea lui Hayssam a stârnit acuzaţii ale presei legate de o omniprezentă “mafie arabă” în România, este de asemenea evident că România a căutat asistenţă din partea comunităţii arabe autohtone şi din partea ţărilor arabe în soluţionarea răpirii. Pe 23 mai, Dr. Isam Rifai, şeful unei asociaţii a oamenilor de afaceri româno-arabă, a declarat că ostaticii nu au fost “niciodată în pericol” şi că arabii din România “şi-au folosit influenţa” în Irak pentru a ajuta cu rezolvarea cazului. Ministrul de externe Ungureanu a călătorit în Siria pe 30 aprilie. Prim secretarul de la Ambasada egipteană de la Bucureşti i-a spus şefului secţiei politice că România a abordat Cairo pentru “orice ajutor posibil” în legătura cu răpirea. Consilierul prezidenţial Degeratu a lăudat de asemenea, în privat, contribuţiile comunităţii musulmanilor din România în ajutorul acordat pentru rezolvarea crizei.

Băsescu: “În creştere”

8. (C) În timp ce circumstanţele din jurul răpirii şi eliberării rămân neclare, după cum a transmis la ambasadă un analist politic, este evident că “Băsescu înregistrează o creştere acum în rândul opiniei publice”. Răpirea în vara lui 2004 şi uciderea a doi ostatici din ţara vecină, Bulgaria, a fost intens mediatizată de presa română. Mulţi români se aşteptau la acelaşi deznodămând pentru cei trei jurnalişti şi pentru Mohammad, mai ales după ce răpitorii au ameninţat că îi vor ucide pe ostatici în aprilie. Deşi puţinele voci disidente au pus la îndoială “micromanagementul” lui Băsescu în ceea ce priveşte criza, aproape toţi în presă laudă ceea ce este văzut ca fiind un success “atât de neaşteptat” în aducerea ostaticilor acasă. Un director de ştiri de la Prima TV, unde sunt angajaţi doi dintre jurnalişti, i-a mulţumit lui Băsescu pentru că “a avut curajul să reziste presiunilor” din timpul crizei şi a gestionat situaţia cu cea mai mare “eficienţă”. Mama unuia dintre ostatici a mărturisit că a avut “încredere în preşedinte până la capăt” şi i-a mulţumit din inimă pentru că a făcut “tot ceea ce a putut”.

9. (C) Câţiva comentatori au remarcat că Băsescu poate folosi acest val de popularitate pentru alte scopuri politice, probabil pentru a aduce o nouă schimbare importantă a cabinetului sau chiar pentru alegeri parlamentare anticipate care să aducă o majoritate confortabilă guvernului condus de alianţa Liberal-Democrată. (NOTĂ: Consilierul prezidenţial Claudiu Săftoiu i-a menţionat despre această posibilitate şefului Secţiei Politice în condiţiile în care ostaticii urmau să fie eliberaţi în siguranţă. Săftoiu a spus atunci că Băsescu a decis să rămână relativ tăcut în timpul crizei despre interesele sale legate de noile alegeri. Săftoiu credea că Băsescu ar putea reînnoi aceste apeluri după întoarcerea ostaticilor, mai ales dacă premierul Tăriceanu ar fi de acord cu un nou vot. Sfârşitul notei.)

10. (C) Comentariu: Luna trecută a fost una grea în România, pe măsură ce criza ostaticilor s-a adâncit iar inundaţiile din partea de vest a ţării au lăsat mulţi oameni fără case. Această tensiune a fost acum înlocuită de bucuria eliberării jurnaliştilor. Anticipăm că Guvenul României va face presiuni în continuare pentru întoarcerea lui Mohammad, deoarece cred că el ar putea deţine cheia motivaţiei răpirii. În acelaşi timp, totuşi, angajamentul României pentru o relaţie strategică puternică rămâne puternic şi anticipăm că Băsescu îşi va respecta cuvântul şi va menţine trupele în Irak până când prezenţa lor acolo nu va mai fi necesară.

11. (SBU) Continuarea comentariului: Pe 22 mai, Consulul General a vorbit la telefon cu soţia lui Mohammad Munaf, Victoria Muhammad, care are dublă cetăţenie – americană şi română – şi are reşedinţa în România. Consulul general a confirmat că Muhammad a fost eliberat şi obligat să rămână în contact şi să furnizeze noutăţi dacă este cazul. Sfârşitul comentariului.

12. (U) MINIMIZE CONSIDERED.

DELARE

Sursa Kamikaze

Cele mai citite

Real Madrid își continuă drumul către titlul cu numărul 15 în Liga Campionilor. Va întâlni pe Bayern Munchen în semifinale

Real Madrid s-a calificat în semifinalele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o pe Manchester City cu scorul de 4-3, la loviturile de...

Belgia și Cehia vor ca UE să dea noi sancțiuni împotriva influenței Rusiei în viitoarele alegeri europene

Belgia şi Cehia cer ca Uniunea Europeană să adopte noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe...

Avioane de vânătoare israeliene au lovit ținte ale Hezbollah în estul Libanului

Forțele aeriene israeliene au declarat miercuri că avioanele lor de vânătoare au lovit infrastructura Hezbollah la nord de Baalbek, în estul Libanului, potrivit Reuters,...
Ultima oră
Pe aceeași temă