Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a trimis, cu întârziere, la DNA plângerea penală a PMP împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, acuzat de abuz în serviciu în legătură cu votul dat în plen pentru arestarea senatorului Dan Șova, arestare solicitată de procurori în dosarul "Contractele cu CE Turceni și Rovinari".
Din acest moment, se poate spune că Tăriceanu este anchetat de DNA pentru abuz în serviciu în legătură cu împotrivirea la avizarea arestării senatorului Dan Șova.
DNA a solicitat arestarea deoarece în dosarul " CE Turceni-Rovinari", în care este urmărit penal pentru corupție, Șova a distrus documente si si-a pus subordonații de la cabinetul avocațial să distrugă și hardiscul pe care erau stocate corespondențele sale cu directorii de la cele două complexe energetice. Potrivit legii penale, orice încercare de denaturare a cursului normal al anchetei impune arestarea preventivă.
Eugen Tomac a declarat pentru Români Liberă că, la data de 27 martie, PMP a depus plângerea penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. "Călin Popescu Tăriceanu a comis abuz în serviciu, deoarece nu a publicat în Monitorul Oficial hotărârea Senatului prin care se aviza arestarea lui Dan Șova cu majoritatea simplă a celor prezenți, așa cum a publicat hotărârile care îi vizau, spre exemplu, pe senatorii Ecaterina Andronescu și Șerban Mihailescu. Cei doi senatori – foști ministri – sunt urmăriți penal de către DNA în urma avizului Senatului, luat tot cu majoritate simplă, așa cum a fost și în cazul senatorului Dan Șova" ne-a declarat Tomac.
Rezultatul votului din data de 25 martie 2015, pentru avizarea reținerii și arestării senatorului Dan Coman Șova, a fost : din totalul de 168 de senatori prezenți la ședință, 79 au votat pentru arestare, contra arestării au votat 67 de senatori și au existat cinci voturi anulate.
Potrivit Constituției, hotărârea pentru avizarea percheziției, reținerii și arestării unui parlamentar se ia cu votul majorității simple. Cu alte cuvinte, potrivit Constituției, Senatul a decis avizarea arestării, însă președintele Senatului a hotărât că era necesară majoritatea calificată cerută de Regulamentul Senatului (adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, nu jumătate plus unu dintre cei prezenți la ședință) și nu a mai publicat hotărârea în Monitorul Oficial. Numai că acel articol din Regulament a fost declarat neconstituțional de CCR, însă Tăriceanu nu a ținut cont de decizia judecătorilor constituționali. Potrivit legii, un regulament este inferior unei decizii a CCR, care este obligatorie pentru toți.
Decizia președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de a nu publica hotărârea Senatului în Monitorul Oficial a fost atactă de PNL la Curtea Constituțională, iar PMP, la data de 27 martie a.c., a depus plângere penală pentru abuz în serviciu la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(PICCJ).
În mod normal, procurorul general al României trebuia să constate imediat că abuzul în serviciu este de competența DNA și trebuia să trimită plângerea procurorilor anticorupție. Procurorul general a declinat competența PICCJ aproape după o lună și abia după ce și CCR a decis, din nou, că Senatul trebuia să publice hotărârea în Monitorul Oficial.
După decizia CCR, Tăriceanu a publicat hotărârea în Monitorul Oficial, însă cu alt conținut juridic, în esență cu concluzia că Senatul nu a avizat arestarea lui Șova. Această hotărâre a fost atacată la CCR. Circul continuă.
Însă, la DNA pot începe verificările preliminarii. În baza plângerii PMP, Senatul este obligat să dea curs tuturor solicitărilor de a da documente procurorilor, nu cum a făcut până acum.
Reamintim că șefa DNA, Laura Codruța Koveși a solicitat ( cu două reveniri la solicitare) documentele legate de modul în care s-a dat votul în cazul senatorului Șova. De două ori, Senatul , prin președintele Tăriceanu, a refuzat să dea documentele. A treia oară, când DNA a invocat săvârșirea infracțiunii de obstrucționare a Justiției, Senatul a trimis documentele solicitate.
