» Pietrele de moara sunt ca o casnicie: "Daca si omu’ si femeia lui se tin tari in gura si ambitii, se duce dracului si casa si casnicia".
» Pe Valea Rudariei, tinerii inca mai canta melodii populare si nu manele.
Tara morilor, zona rudaria, este cea mai intinsa "zona mulinologica" de acest fel din Europa, adica zona a morilor de apa. Complexul are o valoare etnologica si antropologica deosebita, iar fiecare moara din cadrul sau este un monument de arhitectura, de civilizatie populara. Localitatea Rudaria, azi Eftimie Murgu, este situata in Depresiunea Almajului, la aproximativ 20 de km de Bozovici si 40 de km de Anina. Complexul mulinologic de la Rudaria este cuprins de ani buni in patrimoniul UNESCO. Pe Valea Rudariei din comuna cu acelasi nume, s-au pastrat 27 de mori cu ciutura, adica roata orizontala cu cupe radiale. Pana in anul 1955, aici au existat peste 40 de astfel de mori, dar, la fel ca o buna parte din sat, au fost distruse de inundatii. Asezate pe cursul raului, asemenea unei salbe de margaritare de-a lungul cursului apei, pe o lungime de trei km, au fiecare numele lor, in functie de mofturile fiecarei mori.
"Indaratnica" face totul pe dos – se defecteaza des, iar roata morii se invarte invers, ceea ce a dat nastere la tot felul de legende, in care varcolacii, zanele si magia alba sau neagra joaca un rol important. Legenda spune ca doi indragostiti, care nu au fost lasati sa se casatoreasca si care ajunsesera la o varsta inaintata, s-au intalnit la Moara Indaratnica. Aceasta a lucrat in folosul lor. Moara a intors timpul, iar cei doi au putut sa-si traiasca povestea de dragoste.
Fiecare moara cu seful
Constructiile de adapostire ale morilor sunt din lemn, acoperite cu sita, iar instalatiile au acelasi principiu tehnic, constructiv si functional – turbina cu apa. Se spune ca Tara Morilor din Banat a fost intemeiata de daci.
Cele 27 de mori sunt detinute in devalmasie, un fel de tovarasie, la fel ca strungile de oi si pasunile. La fiecare moara sunt asociati intre 15 si 25 de proprietari, fiecare cu randul sau randurile lui. Un rand mare inseamna o zi si o noapte, un rand mic, doar o zi sau doar o noapte. Nimeni nu plateste nimic, iar cheia veche si imensa, este tinuta la "seful morii". Toti "actionarii" participa in egala masura la beneficii si la costurile de intretinere si reparatii. De sute de ani, morile de la Rudaria sunt pazite de Adam si Eva, doua stanci emblematice ale Banatului.
Mihai Popovici este student la ,,Teologie" si la fiecare sfarsit de saptamana vine acasa la Rudaria.Tanarul spune ca ,,vin turisti. Vin din toata lumea, din toate Europa – numai romanii sunt mai putini. Nu stiu ei ce frumuseti avem ascunse aici intre dealurile astea. Vin turistii dimineata, intra in Cheile Rudariei, la mori, si seara pleaca. Nu avem nici o pensiune in sat. Zona nu este valorificata la intreaga capacitate, asa cum ar merita pentru frumusetea ei. Aici este o zona inca curata. La Rudaria, inca se mai canta muzica populara, si nu manele", povesteste tanarul.
Solomia Vladulescu este o batrana de 76 de ani, dar cu greu ii dai 60. Este simpla si frumoasa ca bunicile din poveste si, mai ales, are darul povestirii. ,,Stau la soare ca-i sarbatoare azi si-i pacat sa lucri. Ne-am adunat toate babele de pe ulita si stam la taifas. Punem tara la cale. Io le-am spus la vecinele mele ca Iliescu nu mai candideaza, dar ele nu vor sa inteleaga asta. Nu mai poate.
Ce stiu ele ce-i aia Constitutie!". Batrana asteapta sa vada efectul vorbelor spuse. Vrea sa demonstreze ca stie sa vorbeasca si ,,domneasce" – ca la oras. ,,Avem mori multe, sunt cate 12- 17 randasi (la rand) la fiecare moara, le vine randul cam la cate o saptamana. Avem un sef la moara, si acela musai trebuie sa fie barbat. El stie ce trebuie reparat daca se strica ceva". Ion Cajoaba are 45 de ani si este falnic ca bradul. Doar este sef de moara. Spune ca ,,sunt 27 de mori aici in Cheile Rudariei. Unele sunt asa de batrane ca s-au transmis de la strabunici. Uitati, la moara asta, strabunica mea a adus pietrele de la Svinita. Cu carul cu boi a trecut Muntii Locvei prin padure si a adus piatra. Este facuta de mesterii pietrari sarbi din Clisura Dunarii. Una este mai tare, asta de deasupra este mai moale. Ca daca amandoua pietrele sunt tari, nu iese faina buna. Ca in familie. Daca si omu’ si femeia lui se tin tari in gura si ambitii, se duce dracului si casa si casnicia.
Dar sa stiti ca moara era mai de dinainte. Turistii vin din toate tarile. Inca de dinainte de 1989 si din toate tarile. Fumam Kent pe vremea aia, ca imi dadeau nemtii si englejii. Ei imi dadeau tigari si eu le porneam moara. La unii le mai faceam coleasa si oua coapte in spuza cu clisa si ceapa. si mancau nemtoaicele de parca se bateau turcii la gurile lor. Mi-or dat si marci, bani din aia de ai lor, dai mi-o fost frica cu ei si i-am dat la unu’ de era student la Timisoara si mi-o adus copilu ala 30 de pachete de Carpati fara filtru de Timisoara. Acu nu mai fumez, ca m-am lasat. Is tare scumpe tigarile astea acu", spune barbatul.
Zona lui Eftimie Murgu
In 1805, aici s-a nascut si a crescut, marele revolutionar Eftimie Murgu. Casa nu mai exista, dar satenii au avut grija sa-i ridice o statuie si sa-i pastreze vie memoria. Se spune ca undeva prin padurea ce inconjoara localitatea, pe trunchiul unui fag, mai exista urmatoarea inscriptie: "Eftimie Murgu, Nicolae Balcescu – 1848. Trecatori".
Un alt lucru care pastrat si astazi este tobosarul satului. Omul este platit de Primarie si transmite mesajele catre populatia din sat. "Atentiune, atentiune, primarul spune ca"… asa-si incepe stirile tobosarul satului. Lui ii face concurenta postul local de televiziune. Locuitorii se mai lauda si cu o fanfara de inalta tinuta, impartita in doua categorii: cea de juniori si cea de seniori.
Satul ramane in urma printre dealuri. Masina alearga pe drumul de asfalt plin de denivelari. In spate, au ramas morile ce toaca marunt granele, intr-un ticait prelung de parca ar masura timpul sutelor de ani.
