Guvernul Ponta şi majoritatea USL sunt pe punctul de a opera o serie de modificări legislative de fond, care acordă puterii politice o mai mare influenţă asupra carierei şi activităţii magistraţilor, dar, spre deosebire de alţi ani, când orice tentativă similară era întâmpinată cu proteste, acum sistemul a rămas inert.
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, la sfârşitul săptămânii trecute, un proiect de ordin al ministrului prin care se înfiinţează Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. Comisia ar urma să aibă trei membri, judecători sau procurori, desemnaţi de ministrul Justiţiei. Rolul comisiei este să analizeze sesizările, să formuleze propuneri ministrului Justiţiei, care se adresează mai departe Inspecţiei Judiciare.
Când ministrul Justiţiei a devenit titular al acţiunii disciplinare, în noiembrie 2009, magistraţii din toată ţara s-au revoltat, pe bună dreptate. Guvernul Boc, la propunerea ministrului Justiţiei de atunci, Cătălin Predoiu, modificase legea astfel încât acţiunea disciplinară împotriva magistraţilor să poată fi pornită nu doar de comisiile de disciplină din cadrul Inspecţiei Judiciare, ci şi de ministru, şi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul judecătorilor, şi de procurorul general, în cazul procurorilor.
În urmă cu doi ani, magistraţii au anunţat că se impun „proteste radicale“, dacă ministerul insistă cu acest proiect. În opinia lor, propunerea „afectează independenţa actului de justiţie“ şi „încalcă principiul separării puterilor în stat“, lăsând posibilitatea şicanării magistraţilor. Adunările generale ale magistraţilor de pe lângă instanţele din ţară au respins atunci în bloc ideea ca ministrul Justiţiei, deci un om politic, să capete dreptul de a iniţia acţiuni disciplinare, iar CSM s-a opus din răsputeri.
