Ne-a definit bine raportul executivului comunitar: tablou mixt, imagine amestecata – adica balansam pe un sistem functional, avem legislatie, dar deciziile in domeniul coruptiei sunt puternic politizate. Un adevarat ecou al retoricii politice de la Bucuresti. Un fel de export-import Bucuresti-Bruxelles. Dar, pana la aparitia unor condamnari in cazuri de coruptie la nivel inalt, n-o sa apara nici increderea romanilor in lupta impotriva coruptiei. Cum spuneam recent, avem legislatie pentru lupta, dar nu prea mai avem luptatori. Exista si situatii in care luptatorii sunt parte in dosare de coruptie si nu pot ajunge in justitie pentru ca sunt megaluptatori cu imunitate.
DNA si Ministerul Public sunt evidentiate in raport. Codase: Parlamentul, CSM si instantele – pentru tergiversarea solutionarii dosarelor cu parlamentari. Numai ca, intre timp, DNA a dat NUP pentru Codrut seres si Zsolt Nagy. Este categoric un rateu al DNA (nici nu avea cum sa mai fie prins si cantarit in raport), dar in acelasi timp si un merit ca n-a perseverat cu spionajul si complotul. Aici intra in discutie supermediatizarea cazului, de unde si daunele de imagine aduse lui seres si Nagy. Cine vindeca traumele celor arestati cateva luni pentru spionaj si tradare? Cine isi mai aduce aminte de ministrul Atanasiu, obligat sa demisioneze pe un dosar plin cu articole din ziare?
Depolitizarea justitiei nu trebuie sa ne duca cu gandul doar la Legislativ, care a intarziat avizul in dosarele cu parlamentari. Se refera si la influentele politice asupra magistratilor. Parlamentul este acuzat ca se interpune in sistemul juridic. Poate ca nu intamplator avizul Parlamentului a fost cerut in asa fel incat sa-l impinga dincolo de vacanta parlamentara. Taman bine sa fie responsabil ca obstructioneaza justitia. Realitatea este ca Parlamentul n-a pus bariera (cel putin din intentiile de vot), doar a amanat la toamna avizul, din cauza unei metehne mai vechi din Legislativ: chiulul (consistent chiar si la partidul prezidential, campion la a-i mustra pe altii). Dosarele au fost trimise totusi tarziu Parlamentului. Suntem convinsi ca Parlamentul va da aviz pozitiv, pentru ca blocarea anchetelor nu mai este posibila. Parlamentarii si-ar spala pacatele daca ar renunta la avizarea pentru urmarirea penala, chiar la limitarea imunitatii. Apelul executivului comunitar la TOATE partidele se refera si la asa ceva.
Asadar, la loc de cinste sta coruptia, inca vazuta ca o problema serioasa, endemica. Masurile legislative sunt vizibile, mai putin finalizarea dosarelor penale. Numarul urmaririlor penale in domeniul coruptiei ramane mic, indeosebi la nivel inalt. Cand n-o sa mai existe telejustitie, o sa vedem si rezultate "tangibile", cum ne cere executivul comunitar.
Suntem laudati pentru vointa politica de a realiza reforma in justitie. Raportorii sunt atenti la nuante – progrese lente, dar constante la capitolul reformarea sistemului judiciar. La combaterea coruptiei, rezultate modeste, dar incurajatoare, constata raportul intr-un limbaj al curtoaziei si sinceritatii. "Progrese" este un termen bine ales, dozat, nu neaparat unul politico-diplomatic. Guvernul este laudat ca a dat un impuls reformei in justitie. Dar, pana la urma, de ce se intampla in justitie este vinovata toata clasa politica postdecembrista. Nici o condamnare de rasunet in 18 ani.
Reactiile politicienilor la raport sunt bulversante. Boc, ca o melita, sare la Guvern, desi acesta este laudat de Bruxelles. Geoana isi infige si el coltii in grumazul Guvernului, pomenind de "fraude in absorbtia fondurilor europene". Iata cine vorbeste de fraude cu bani europeni! Din cate stim noi, la asemenea fraude, dovedita a fost o pesedista de vaza, dar Geoana vede vinovati in alta parte.
Atunci cand presedintele i-a tavalit si mustrat pe magistrati prevedea un raport de tara dezastruos. A fost insa mai blajin decat realitatea, dar asta nu ne da dreptul sa sarim intr-un picior. Pentru problemele noastre aproape ca nu era nevoie de raport. Sunt vizibile si pentru neinitiati.
Nu se poate vorbi chiar de consfintirea esecului justitiei. Cu toate acestea, trebuie sa fim recunoscatori UE ca ne trage de urechi (chiar bland), iar pe birocrati sa fim maniati.
Pronosticul cel mai aproape de realitate privind raportul l-a dat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu: obiectiv si echilibrat. si comisarul Leonard Orban declarase ca nu trebuie sa ne ingrijoreze raportul. Comisarii europeni au fost insa deranjati (ca sa nu spunem suparati) de faptul ca oficialii romani s-au pronuntat si au comentat documente preliminare, si nu pe cele finale. Or, stim bine, antepronuntarea este meteahna veche la inaltii demnitari romani. Mai ramanea sa se depisteze si la noi deturnari de fonduri SAPARD, din care s-au finantat campanii electorale, ca in Bulgaria. Asadar, tot este ceva ca
n-am ramas fara fonduri europene. Dar nici sa ne imbatam cu apa de trandafiri ca Bulgaria sta mult mai rau decat noi din cauza "legaturilor incrucisate" intre fonduri, crima organizata si coruptie. E bine totusi ca au aparut diferentieri in raport pentru cele doua tari, chiar daca ne pozitionam la capitolul un pic mai bine decat Sofia.
Romania ramane inca tara a raportului de tara.
