La implinirea a 100 de ani de la nasterea parintelui jurnalismului modern, Henri Cartier-Bresson este omagiat printr-o serie de evenimente.
Henri cartier-bresson, legendarul fotograf care, pornind de la suprarealism, a inventat fotojurnalismul, a murit pe 3 august 2004 – doar patru ani si cateva zile i-au lipsit pentru a-si vedea centenarul cu ochii. Cu acest prilej, fotografului ii vor fi dedicate mai multe evenimente: – o expozitie realizata de Fundatia "Henri Cartier-Bresson din Paris, intre 10 septembrie si 21 decembrie, doua carti la editura Gallimard; sunt preconizate si doua expozitii retrospective in doua muzee celebre – Luvru si MoMA. Toate aceste comemorari "nu sunt deloc conforme cu personajul, care detesta celebrarile", spune Agnes Sire, directoarea fundatiei care ii poarta numele, infiintata in 2003.
Retrospectiva "postuma" la MoMA, in timpul vietii fotografului
Expozitia "Fotografiind America" va expune, tematic, fotografii realizate intre 1927 si 1947 in Statele Unite ale Americii, de catre Henri Cartier-Bresson si Walker Evans, doi maestri ai fotografiei care s-au sprijinit si stimat reciproc. Fotograful francez a fost un admirator fervent al Statelor Unite, o admiratie pe care a pastrat-o pana la sfarsitul vietii. Fotografiile lui Bresson, multe dintre ele inedite, provin din colectia fundatiei si surprind cadre atat din mari orase (New York, Chicago, California), cat si din zone rurale din sud: Mississippi, Alabama, Louisiana. "Aceasta e America prin care m-am format", a spus Cartier-Bresson referindu-se la obiectul fotografiilor sale. De altfel, ele au fost expuse prima data in New York, locul in care Bresson a fost chemat de catre Julien Levy, impreuna cu Walker Evans si Manuel Alvarez Bravo, in 1933 si 1935. Evenimentul mai contine fotografii expuse in cadrul expozitiei "postume", realizate in 1947 de MoMA, Muzeul de Arta Moderna din New York.
Spun "postume" intrucat, in 1940, caporalul Henri Cartier-Breson a fost luat prizonier. In 1942 a fost declarat mort, iar MoMA a planuit o expozitie retrospectiva, intrucat fotograful era deja faimos la acea data, facand o parte dintre fotografiile care l-au consacrat. A fost prima data cand MoMA a dedicat o expozitie unui fotograf, cu alte cuvinte unui artist venind dintr-o zona noua a artelor care la acea data nu beneficia inca de un statut foarte ferm. Dar fotograful nu era mort, reusind sa evadeze prin Muntii Vosgi, si curand a inceput sa lucreze ca fotograf si operator in Franta. In 1945, el a intrat in contact cu cei doi curatori ai expozitiei pentru a-i ajuta la alcatuirea retrospectivei "postume".
Album in elitista colectie Decouvertes, de la Gallimard
In colectia Decouvertes, editura Gallimard proiecteaza un album dedicat artistului, semnat de Clement Cheroux de la Centrul Pompidou – este prima carte apartinand prestigioasei colectii consacrata unui fotograf. In alta colectie a editurii, "Art et Artistes", se va publica o culegere de articole aparute in Le Monde despre fotograful a carui moarte a fost anuntata pe prima pagina in cotidianul francez. "Nici Picasso sau Matisse nu au fost omagiati astfel", spune Agnes Sire. De altfel, fotograful s-a bucurat de o enorma popularitate in Franta, iar expozitia din 2003 de la Biblioteca Nationala a Frantei, prilejuita de moartea artistului, a avut un enorm succes.
Fotograful, care "nu a fost foarte interesat de fotografie, preferand pictura si literatura", dupa cum a afirmat directoarea fundatiei, Agnes Sire, are insa "pasiunea realului" si "gustul subiectelor sociale", tratandu-le intr-o maniera poetica si ingenua, care i-au adus o mare popularitate, atat in randul elitei, cat si al cititorilor obisnuiti de presa. AFP afirma ca Luvru si MoMA, doua muzee celebre in care Cartier-Bresson a fost primul fotograf expus vreodata, pregatesc retrospective pentru creatia lui, la inceputul lui 2010.
» Fondatorul agentiei Magnum
Pe langa titlul de parinte al jurnalismului modern, despre Bresson se mai poate afirma ca este unul dintre primii care au utilizat pelicula de 33 mm si a ajutat la dezvoltarea stilului "instantaneul de strada", care au influentat masiv generatii de fotografi. Artistul s-a nascut intr-o familie burgheza bogata, insa, in loc sa preia afacerea textila a familiei, a ales calea artei moderne – pictura si sculptura. La 19 ani a devenit elevul sculptorului cubist Andre Lhote, apropiindu-se de arta moderna si ulterior de miscarea suprarealista. A studiat la Universitatea din Cambridge si ulterior a plecat in Coasta de Fildes, unde a realizat primele sale fotografii.
Intoarcerea la Paris il gaseste pregatit pentru a aprofunda aceasta arta care promitea, conform unui slogan al epocii, acces "la lucrurile insele". A fotografiat "instantanee de strada" in mari orase europene, pentru ca, in 1932, sa deschida prima sa expozitie, la New York. Intalnirea cu Robert Capa il convinge sa renunte la titulatura de fotograf suprarealist si sa devina fotojurnalist, pentru a nu cadea in maniera. Calatoreste intre Europa si America, iar in 1936 incepe o colaborare cu regizorul Jean Renoir, prilej de a experimenta in domeniul operatoriei cinematografice. In 1937 publica primele fotografii de fotojurnalist de la incoronarea regelui George al VI-lea, pentru revista Regards. In primavara lui 1947, dupa vernisajul expozitiei de la MoMA, contribuie la fondarea agentei de fotografiei de presa Magnum.
Obtine recunoasterea mondiala ca fotojurnalist in 1948, la funeraliile lui Gandhi, si, un an mai tarziu, este aclamat pentru fotografiile realizate in timpul razboiului civil din China. Faima sa a crescut de-a lungul timpului, plimbandu-se in India, Japonia, Indochina, URSS si multe altele – ceea ce nu l-a impiedicat, in 1968, sa se intoarca spre desen si pictura, neglijand fotografia. Oficial, a abandonat fotografia in 1975.
