Bucurestiul este astazi locul de intalnire a trei comisari europeni si opt sefi de guvern din centrul si sud-estul Europei, care demareaza negocieri pentru crearea unui acord unic de liber schimb in regiune. Reuniunea arata ca Romania este „pe cai mari” in perspectiva aderarii la UE pe 1 ianuarie 2007.
Summit-ul de la Bucuresti are ca scop extinderea si modernizarea CEFTA (Acordul central-european pentru comert liber), organizatie a carei presedintie este asigurata in prezent de tara noastra. Initiativa in acest sens, lansata anul trecut de premierul Calin Popescu Tariceanu, se bucura de sprijinul UE. In afara premierilor din tarile direct interesate de proiect – Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Republica Moldova, Serbia-Muntenegru -, la reuniune participa cancelarul Austriei (tara ce detine presedintia prin rotatie a UE), comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, pentru comert, Peter Mandelson, si pentru administratie si lupta antifrauda, Siim Kalas. Fireste, pentru autoritatile romane va fi o buna ocazie sa confirme aprecierile favorabile continute in raportul preliminar prezentat luni de Olli Rehn in fata Parlamentului European. Rehn are la Bucuresti un program dens, din care nu lipsesc intalnirile cu presedintele Traian Basescu, cu premierul Tariceanu si cu ministrul Justitiei, Monica Macovei.
„Aderare cu dureri de stomac”
Desi aderarea Romaniei la UE pe 1 ianuarie 2007 pare a fi batuta in cuie – Rehn spunea ca numai „probleme majore” ar putea-o impiedica – , nu toti europarlamentarii agreeaza acest parcurs. Doi europarlamentari germani, Hartmut Nassauer si Markus Ferber, membri ai PPE, au catalogat drept „contraproductive” declaratiile comisarului pentru extindere potrivit carora aderarea in 2007 este inca posibila pentru ambele tari. Cei doi au cerut ca recomandarea finala privind aderarea sa se faca la toamna, nu in luna mai, cum s-a stabilit. „Aderarea Romaniei si Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007 se va decide cu dureri de stomac, pentru ca nu se va constitui probabil majoritatea necesara pentru o amanare cu un an”, declara pentru Deutsche Welle crestin-democrata germana Doris Pack.
Pe de alta parte, avertismentul lui Rehn, privind activarea unor clauze de salvgardare in domenii concrete, este cat se poate de serios, deoarece ar atrage dupa sine nu doar monitorizari stricte, ci si sistarea unor subventii. Dupa cum nota BBC, Olli Rehn a spus la Strasbourg – si va repeta probabil la Bucuresti – ca „zarurile nu au fost aruncate”.
