Liderii principalelor ţări industrializate s-au reunit în Japonia pentru a discuta despre creşterea economică mondială, lupta împotriva terorismului și criza migratorie.
Reuniţi pentru două zile la Ise-Shima, regiune de coastă ascunsă în mijlocul colinelor împădurite din centrul Japoniei, șefii de stat și de guvern din SUA, Franţa, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Japonia vor discuta despre modalitățile de dinamizare a economiei mondiale și „mijloacele pentru o creștere globală durabilă și robustă“. Ei vor căuta soluții pentru relansarea economică globală și diminuarea încălzirii climatice, pentru combaterea terorismului, a crizei migraţiei, haosului din Orientul Mijlociu și ameninţărilor jihadiste asupra patrimoniului cultural, dar și tensiunile crescânde din Marea Chinei. În ciuda faptului că grupează marile puteri ce reprezintă 40% din comerţul mondial, clubul G7 are doar o capacitate limitată de acţiune. Rusia, care se alăturase G7 în 1997, a fost exclusă în 2014 ca sancţiune pentru anexarea Crimeii – prima anexare prin forţă a unui teritoriu din Europa după sfârșitul celui de-al doilea război mondial. După excluderea Rusiei, participanţii sunt mai mult sau mai puţin de acord asupra tuturor subiectelor, în special în materie de politică externă. Dar cum să pui în discuție problemele economice mondiale când marile puteri emergente, începând cu China și India, nu participă? În prezent, mulţi recunosc limitele acestui „club“ inventat de Valery Giscard d’Estaing în 1975, iniţial denumit G5 (grupând SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania și Japonia), pentru a înfrunta criza dolarului și consecinţele primului mare șoc petrolier.
Divergențe persistente
Toţi invocă echilibrul care ar trebui găsit între politica monetară, politica bugetară și reformele structurale, dar divergențele privind modalitatea de rezolvare nu vor putea fi depășite în timpul acestui summit. Japonia și Italia doresc cheltuieli bugetare, dar Germania (care cere mai multe reforme structurale) nu este de acord, la fel și Marea Britanie, care suscită, în paralel, îngrijorările aliaţilor săi în apropierea referendumului de la 23 iunie asupra unei posibile ieșiri din UE.
G7 va purta discuții și pe tema luptei antiteroriste și împotriva finanţării acestui flagel – una dintre priorităţile președintelui francez, François Hollande, după atacurile revendicate de organizaţia teroristă Statul Islamic. De asemenea, liderii celor mai industrializate state vor analiza iniţiativa Parisului pentru „prezervarea patrimoniului cultural faţă de agresiunile teroriste“, după distrugerea tezaurelor umanităţii din Tombuctu, în Mali, a muzeului din Mossul, a vestigiilor din orașul Nimrud, în Irak, sau a templelor din Palmyra, în Siria.
Criza refugiaţilor figurează în „meniul“ discuţiilor la iniţiativa Germaniei, care a primit sute de mii de migranţi. În timp ce Europa se confruntă cu cea mai mare criză migratorie de după al doilea război mondial, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut G7 să „recunoască realitatea unei crize mondiale“, în pofida intereselor geografice care apasă greu pe umerii Uniunii Europene. Un alt capitol abordat în cadrul discuțiilor îl reprezintă revendicările maritime care opun Beijingul și Tokio, deși China nu participă la summit. China și Japonia au dispute aprige asupra suveranităţii teritoriilor nelocuite din Marea Chinei Orientale. De asemenea, China revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, spre nemulţumirea altor state din regiune, precum Vietnam, Filipine, Malaezia și Brunei.
