Recep Tayyip Erdogan, șeful statului turc, se arată din ce în ce mai iritat de faptul că ţările occidentale nu răspund la semnalele lui. Cu valiza pregătită pentru vizita în Rusia, unde se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, noul „sultan“ pare sigur pe susţinerea Kremlinului și lovește în aliaţii săi din NATO.
Ultimul său discurs de marţi a fost cel mai virulent atac lansat contra Occidentului de după tentativa de lovitură de stat ratată în Turcia, la 15 iulie. El a acuzat ţările occidentale că susţin „terorismul“ și puciștii care au eșuat să îl înlăture de la putere și a pus problema relaţiilor Turciei cu Statele Unite: „Această tentativă de lovitură de stat are actori în interiorul Turciei, dar scenariul a fost scris în afară“, a spus Erdogan.
Se știe că Ankara îl acuză pe predicatorul Fethullah Gülen, aflat în exil în SUA, că este creierul loviturii de stat, deși acesta neagă vehement. Gülen este fostul aliat al lui Erdogan și trăiește în Pennsylvania din 1993.
Replici pentru SUA și Germania
Președintele Turciei este nemulţumit de criticile SUA și ale Europei asupra amplorii epurărilor și represiunii declanșate după dejucarea loviturii de stat: „Cei pe care ne imaginam că sunt amicii noștri iau partea puciștilor și a teroriștilor“, a repetat Erdogan la un forum economic ce are loc în imensul palat al președinţiei din Ankara.
Erdogan este revoltat și de decizia autorităţilor germane care i-au interzis să se adreseze printr-o transmisiune video partizanilor săi reuniţi duminică la Köln pentru a susţine democraţia. Şeful statului turc a reproșat Berlinului că, în schimb, a dat liber unei videoconferinţe susţinute de reprezentanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), consideraţi teroriști de autorităţile turce.
Erdogan a respins criticile europenilor privind măsurile luate după puci, susţinând că „starea de urgenţă respectă procedurile europene“. El a adăugat că restructurarea armatei era necesară pentru împiedicarea „güleniștilor“ să încerce o altă lovitură, iar premierul Yldirim a precizat că, în cadrul restructurărilor aflate în curs, autorităţile civile au preluat uzinele și șantierele navale care se aflau sub controlul armatei.
Teoria conspiraţiei
Un ziar turc relata că un universitar și fost funcţionar în Departamentul de Stat american a orchestrat o conspiraţie violentă vizând înlăturarea guvernului turc. New York Times precizează că același jurnal titra pe prima pagină că SUA au încercat să-l asasineze pe președintele Erdogan în noaptea loviturii de stat eșuată.
Aceste teorii privind un complot cu implicarea americanilor par a fi provocate de faptul că personajul acuzat că ar fi în spatele loviturii de stat trăiește în SUA. Turcia a cerut extrădarea imamului acuzat că ar conduce o organizaţie teroristă și a trimis Casei Albe un dosar cu dovezi, dar nu a făcut o cerere juridică formală. O delegaţie de parlamentari turci a sosit în SUA pentru a susţine cazul, în timp ce relaţiile dintre cele două ţări sunt tensionate.
Lovitura de stat și represiunile care au urmat au suscitat îngrijorări privind sinceritatea Turciei ca aliat al NATO și capacitatea de a se proteja contra ameninţării ISIS în Siria vecină și a militanţilor kurzi din sud-est.
Represiunea continuă
Epurările lansate în Turcia după 15 iulie au afectat marţi unul din ultimele sectoare care părea ocolit, sănătatea, cu mandate de arestare contra 98 de membri ai personalului unui mare spital militar din Ankara, între care și medici. Vânarea simpatizanţilor, reali sau presupuși, ai imamului Gülen continuă și până acum a afectat armata – jumătate dintre generali au fost demiși, dar și justiţia, educaţia și presa. În ultimele două săptămâni, 60.000 de persoane au fost arestate, suspendate sau puse sub acuzare, ceea ce induce temerea că Erdogan continuă o represiune oarbă asupra tuturor formelor de disidenţă și folosește situaţia pentru a obţine puterea absolută.
Marţi, după un raid al poliţiei, circa 50 de angajaţi ai GATA (Gulhane Military Medical Academy) au fost arestaţi și un responsabil turc a precizat, sub acoperirea anonimatului, că ei erau suspectaţi că au permis infiltrarea simpatizanţilor lui Gülen în armată și avansarea lor rapidă în cariera militară.
Liderii turci au jucat un „joc dublu“ acreditând ideea implicării SUA în lovitura de stat și încurajând public teoria conspiraţiei, dar asigurându-i în privat pe partenerii americani că nu s-a schimbat nimic în relaţiile bilaterale.
