SUA vs România: Diferențe esențiale între anchetele asupra alegerilor prezidențiale | OPINIE

Ocoincidență interesantă face ca în Statele Unite ale Americii și în România să aibă loc, în această perioadă,  anchete care au ca obiect alegerile prezidențiale. Peste Ocean, FBI încearcă să stabilească dacă Rusia a influențat decisiv, anul trecut, victoria lui Donald Trump. Pe malurile Dâmboviței, o comisie parlamentară va încerca să afle dacă serviciile secrete l-au ajutat pe Traian Băsescu să câștige alegerile prezidențiale din 2009. 

În America, ancheta durează de ceva vreme și a făcut victime, de ambele părți ale baricadei. Michael Flynn, consilierul pentru securitate naţională al preșe­dintelui Donald Trump, și-a dat demisia, iar James Comey a fost demis de actualul președinte american. În România, ancheta este abia la început. Parlamentul a aprobat săptămâna trecută înființarea Comi­siei parlamentare și e foarte greu de crezut că se va sfârși cu stabilirea unor vinovății concrete. 

Deși sunt două spețe diametral opuse, paralela nu este forțată, pentru că ne permite să evaluăm calitatea democrației din România. Tocmai diferențele față de “cea mai mare democrație a Lumii“ sunt relevante pentru a înțelege cât mai are România pentru a deveni o democrație veritabilă. De aceea, cred că ele trebuie inventariate cu atenție:  

1) În SUA, serviciile secrete sunt cele care anchetează politicieni, în România politicienii sunt cei care anchetează serviciile secrete.

Având în vedere că mediul politic este puternic pene­trat de serviciile secrete, există riscul ca serviciile secrete să se „ancheteze“ pe ele înseși. Totuși, cred că cei care vor să elucideze victoria lui Traian Băsescu în alege­rile prezidențiale din 2009 nu sunt neapărat păpușăriți de servicii. E un nonsens. De ce ar vrea serviciile secrete să se ancheteze pe ele înseși? Problema este că, în România, controlul civil asupra serviciilor secrete este atributul unor politicieni cu probleme penale, care urmăresc slăbirea puterii serviciilor secrete, pe care le consideră responsabile pentru  situația în care se află. Un astfel de control este total ineficient.

2) În ambele țări există suspiciuni de politizare a activității serviciilor secrete. În America, ipoteza nu este susținută de argumente credibile.

FBI a fost acuzat în permanență că face jocuri politice. Acuzele au venit atât din partea democraților, cât și din partea republicanilor, ceea ce poate fi o dovadă de echidistanță a anchetei. În primă fază, Hillary Clinton, candidat al Partidului De­mocrat, l-a acuzat direct pe James Comey, ex-directorul FBI, că a avut un rol determinant în înfrângerea sa în alegerile prezidențiale. Cu 11 zile înainte de data scrutinului, Comey a redeschis scandalul mail-urilor fostului Secretar de Stat al SUA, pe care l-a reînchis, cu două zile înainte de alegeri, cu aceeași rezoluție: nu există indicii că Hillary Clinton a încălcat legea. Se presupune că dezbaterea publică iscată de decizia lui Comey i-a adus prejudicii de imagine lui Hillary Clinton. După alegeri, ancheta s-a întors împotriva lui Donald Trump, cel pe care se presupune că l-ar fi favorizat fostul director al FBI.  

Nu există vreo probă indubitabilă că James Comey a acționat din considerente politice. FBI a redeschis ancheta asupra corespondenței electronice a lui Hillary Clinton pentru că au apărut mail-uri noi, iar acestea trebuia analizate cu atenție. Apoi, Comey nu a avut nicio reținere să ancheteze relațiile unor apropiați ai lui Donald Trump cu oficiali de la Moscova. Derularea faptelor îi este favorabilă fostului șef al FBI și reprezintă un argument că a acționat în spiritul Cons­tituției americane. 

3) În SUA, serviciile secrete încearcă să dovedească că, prin intervenția unei puteri străine în procesul electoral, a fost încălcată Constituția și să stabilească dacă Do­nald Trump a avut un rol determinant în această situa­ție. În România, serviciile secrete sunt acuzate că au încălcat Constituția și legile țării pentru a ajuta un candidat, pe Traian Băsescu, să câștige alegerile. 

4) În America, instituțiile se implică în stabilirea adevărului, în România păstrează tăcerea asupra unor fapte de o gravitate deosebită.

Ancheta FBI se bazează, în mare parte, pe informații furnizate de principalele servicii secrete americane. O parte au și fost date publici­tății, prin intermediul unui raport incendiar despre implicarea Rusiei în scrutinul prezidențial. Mai mult, au fost confirmate de fostul director FBI James Comey în fața Comisiei pentru informații a Senatului, care exercită controlul civil asupra serviciilor secrete din Ame­rica. E foarte greu să acuzi FBI că nu-și face treaba în acest caz, din moment ce suspiciunile care fac obiectul anchetei au fost confirmate parțial prin demisia unor membri cu greutate ai Administrației Trump, dintre care cel mai important nume este Michael Flynn.

În România, ancheta se bazează pe dezvăluirile directorului general al „Evenimentului zilei“, Dan Andronic. Chiar dacă nu sunt însoțite de probe directe și vin cu o întârziere de 8 ani, aceste acuzații nu au fost infirmate de niciunul dintre cei implicați în deja celebră masă dată de Gabriel Oprea în seara alegerilor prezi­den­țiale din 2009, la care se presupune că au participat Laura Codruța Kövesi (șefa DNA), George Maior (director SRI) și Florian Coldea (șeful operativ al SRI). În loc să se implice în aflarea adevărului, instituțiile sta­tului păstrează o tăcere suspectă asupra acestui episod. Noua conducere a SRI nu informează opinia publică dacă ceea ce susține Dan Andronic este adevărat sau nu, iar ancheta declanșată de Parchetul General are puține șanse de a stabili adevărul și eventualele res­ponsabilități legale. Instituțiile statului tac mâlc în legătură cu o suspiciune de o gravitate foarte mare, care nu ar fi fost lăsată în coadă de pește în nicio țară civilizată.   

5) În SUA, adversitățile politice dispar când vine vorba de încălcarea Constituției americane. Lideri importanți ai Partidului Republican, în frunte cu respectabilul senator John McCain, susțin ancheta FBI și au fost revoltați de demiterea lui James Comey. În momentul de față, ei sunt cei care lucrează cot la cot cu democrații pentru a împinge ancheta mai departe.

În România, acest lucru este de domeniul fantasti­cului. În componența taberelor politice intră de multe ori procurori sau înalți ofițeri din serviciile secrete, care își reglează conturile în disprețul legilor și al Constituției.   

6) În America există mari șanse ca ancheta să dea rezultate. Demiterea lui James Comey este considerată o manevră menită a bloca cercetările, are mari șanse să pună paie pe foc și să ducă la sancționarea drastică a președintelui în exercițiu. Sunt voci importante la Washington care nu exclud nici demiterea/demisia lui Trump. În România, este puțin probabil ca respon­sabilii să fie trași la răspundere până la capăt. Este totuși posibil ca unii dintre ei să facă pasul înapoi, urmare a negocierilor de culise din jurul scandalului alegerilor.