Departamentul de Stat american le-a cerut diplomaţilor săi de la Bucureşti să obţină „date biometrice” despre „lideri şi consilieri actuali sau emergenţi” din România, potrivit unei note publicate de Wikileaks şi citate de Guardian în ediţia electronică de joi, potrivit Mediafax.
Nota diplomatică este datată din 16 iunie 2009, fiind inclusă în categoria documentelor secrete, cu menţiunea de a nu fi comunicată străinilor.
Ea prezintă „lista de priorităţi” privind activitatea de strângere de informaţii a diplomaţilor americani în România. Acestora li s-a cerut să obţină date despre „vulnerabilitatea” sau „personalitatea” liderilor români, date „financiare, de sănătate şi biometrice” despre aceştia, numere de conturi bancare, precum şi alte informaţii biografice relevante.
În privinţa politicii externe, Statele Unite sunt interesate de relaţiile României cu state vecine din regiunea Mării Negre şi Balcani, „detalii despre dispute şi rivalităţi cu state vecine”, „politicile, planurile şi eforturile privind minorităţile româneşti din ţările învecinate”, cele „de promovare a democraţiei în Europa de Est şi Balcani, în special Macedonia”, privind „Republica Moldova şi Kosovo” sau referitoare la scutul antirachetă. Alte două note adresate diplomaţilor americani din Ungaria şi Slovenia solicitau date biometrice despre liderii din aceste ţări, precum şi despre eforturile şi planurile vizând Republica Moldova şi Kosovo.
Relaţiile României cu Rusia sunt tratate separat, diplomaţii americani fiind instruiţi să afle posibilele „vulnerabilităţi la nivel ministerial ale liderilor sau oficialilor din serviciile de informaţii” române, precum şi date generale privind vulnerabilitatea României în faţa influenţei Rusiei. Potrivit lui Gerard Araud, fost director general pentru Afaceri Politice şi de Securitate în Ministerul francez de Externe, Rusia are într-adevăr o istorie revizionistă şi ea ar putea argumenta că bazele americane din Bulgaria şi România nu au fost înfiinţate doar pentru instruirea militarilor, ci de fapt au constituit noi mobilizări „substanţiale”. Declaraţiile sale sunt incluse într-o altă notă diplomatică, din 12 iunie 2007, redactată de ambasadorul SUA în Franţa, Craig R. Stapleton, şi care reprezintă o transcriere a unei discuţii între Gerard Araud şi subsecretarul american pentru Afaceri Politice, William Burns.
Pe tema Uniunii Europene, sunt cerute „dovezi şi opinii despre măsura tot mai mare în care România se bazează pe sprijinul UE, în detrimentul sprijinului Statelor Unite”, dovezi privind managementul defectuos al fondurilor UE şi eforturile Guvernului (român) de a asigura o administrare transparentă a asistenţei străine”.
În privinţa NATO, autorităţile americane sunt interesate de capacitatea României de a menţine cheltuielile de apărare pentru această organizaţie şi de a se conforma obiectivelor Alianţei, precum şi de capacitatea Guvernului, inclusiv a serviciilor de securitate, de informaţii şi militare, de a proteja informaţii clasificate ale Statelor Unite sau NATO.
Alte informaţii solicitate de Departamentul de Stat american se referă la cooperarea României cu Statele Unite în direcţia neproliferării nucleare, traficul de arme de pe teritoriul ţării noastre, măsurile autorităţilor române privind combaterea terorismului, sprijinirea armatei americane sau informaţii despre infrastructura de telecomunicaţii din România.
Site-ul WikiLeaks, specializat în dezvăluirea de documente secrete, a început duminică publicarea unui set de peste 250.000 de note diplomatice americane, acţiune considerată de Departamentul de Stat american drept „un atac la adresa comunităţii internaţionale”.
