Obezitatea în România este mai frecventă la bărbaţi afectând 23 la sută dintre aceştia, faţă de 20,3 la sută dintre femei, şi la persoanele mai înaintate în vârstă, iar regiunea unde este cel mai des întâlnită este Moldova, cu o pondere de 23,8 la sută, faţă de media naţională de 21,3 la sută, informează Mediafax.
Obezitatea afectează peste 20 la sută dintre românii cu vârsta peste 18 ani, conform studiului epidemiologic „Obezitatea în România (ORO) – Prevalenţa obezităţii şi a factorilor de risc ai obezităţii în populaţia adultă din România”, care a fost lansat vineri de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii.
Citește și: Un nou studiu desființează mitul că obezitatea poate fi combătută doar prin sport
Rezultatele studiului arată o rată a obezităţii de 21,3 la sută şi o prevalenţă a supraponderii de 31,1 la sută, la românii cu vârste cuprinse între 18 şi 79 de ani.
Studiul ORO a relevat totodată o prevalenţă mai ridicată, atât a obezităţii, cât şi a supraponderii în rândul bărbaţilor.
Astfel, potrivit studiului, obezitatea afectează 23% dintre bărbaţi, faţă de 20,3% dintre femei, iar supraponderea, 41,6% dintre bărbaţi comparativ cu 24,7% dintre femei.
Conform analizei, rata obezităţii creşte odată cu vârsta, astfel că, în timp ce la adulţii de până în 39 de ani obezitatea are o prevalenţă de 9,9%, procentul creşte la 30,1 la grupa de vârstă 40 – 59 de ani şi ajunge la 41,6% la persoanele de peste 60 ani.
„Demersul nostru este mai mult decât unul statistic, pentru că, pe lângă identificarea prevalenţei obezităţii, studiul a analizat şi factorii de risc care duc la obezitate, evaluând comportamente alimentare sau elemente ale stilului de viață care duc la obezitate. Conform datelor studiului, se asociază cu obezitatea: consumul a mai mult de trei mese pe zi bogate cantitativ, mesele consistente după ora 21.00, consumul unor cantități mari de alimente la interval mai mic de o ora faţă de masa precedentă, mese noaptea, consumul de untură, consumul alimentelor prăjite, sedentarismul, număr scăzut de ore de somn. Acestea reprezintă componente ale stilului de viaţă nesănătos identificate în rândul persoanelor cu obezitate şi suprapondere. Educaţia în domeniul nutriţiei, la nivel populaţional poate influenţa trecerea spre stilul de viaţă sănătos, în care moderaţia, echilibrul, împreună cu activitatea fizică sunt elemente prioritare”, a explicat Gabriela Roman, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii.
Rezultatele analizei arată complexitatea factorilor care determină obezitatea. Astfel, anumite elemente ale stilului de viaţă pot asigura protecţie împotriva apariţiei supragreutăţii sau obezităţii:
număr crescut de zile de activitate fizică moderată sau intensă/săptămână; un program de alimentaţie ordonat cu 3 mese/zi, cantităţi moderate; consum regulat de peşte, legume şi fructe; consum de ulei de măsline;
Studiul ORO a relevat şi diferenţe regionale: în Banat, Crişana şi Transilvania, rata obezităţii este de 18,8%, faţă de Moldova, unde ponderea este de 23,8%. În Oltenia şi Muntenia, prevalenţa obezităţii este aceeaşi cu cea înregistrată la nivel naţional – 21,3%.
Tot în Moldova este şi rata cea mai mare de persoane cu supragreutate – 33,4%, media pe ţară fiind de 31,1%. În Oltenia şi Muntenia prevalenţa supraponderii este de 32,2%, în timp ce în Banat, Crişana şi Transilvania este de 28%.
Studiul ORO, demarat în vara anului 2014, a fost derulat de o echipă de opt investigatori români, medici cu specialiatea diabet, nutriţie şi boli metabolice, coordonată de Gabriela Roman.
Cercetarea a inclus un eşantion de aproximativ 2.100 de persoane adulte, din opt centre regionale: Bihor, Bucureşti, Cluj, Galaţi, Gorj, Iaşi, Suceava, Timiş.
La nivel mondial, obezitatea şi supraponderea reprezintă probleme de sănătate publică, motiv pentru care se fac multiple eforturi de implementare a programelor de prevenţie şi control al acestora. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că supraponderea şi obezitatea se asociază cu un risc crescut de boli cronice printre care se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala coronariană şi unele forme de cancer, precum şi cu scăderea speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii.
