Stenogramele care au divulgat strategia CSAT de recuperare a unei datorii de 600 milioane $

Convorbirile inculpatului Sorin Blejnar, fost şef la ANAF, cu preşedintele Traian Băsescu au fost date publicităţii, deşi nu conţin indicii infracţionale, aşa cum prevede legea penală. Stenogramele descriu doar strategii CSAT de recuperare a datoriilor pe care o companie străină le are faţă de România, care au regim de secret de stat de importanţă deosebită, spun specialiştii. Dosarul a fost instrumentat de procurorul DIICOT Braşov, Marian Drilea, un apropiat al premierului Victor Ponta.

CITEŞTE ŞI: Traian Băsescu INTERCEPTAT în dosarul lui Blejnar. Cine este PROCURORUL care a transmis interceptările la presă şi care este relaţia lui cu PONTA.

Inspecţia Judiciară de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat pentru a stabili motivele pentru care procurorul Marian Drilea a păstrat documente secrete şi le-a şi dat publicităţii, deşi acestea nu conţin indicii de săvârşire de infracţiuni, ci mai mult, conţin secrete de stat. E vorba de strategia  CSAT de recuperare a 600 milioane de dolari la Rompetrol, vândut de Dinu Patriciu societăţii KazMunaiGaz. În plus, Drilea va trebui să explice de ce a făcut public dosarul lui Blejnar înainte de a-l trimite la instanţa de judecată, faptă sancţionată de lege. Reamintim că în acest dosar Sorin Blejnar este acuzat de complicitate la evaziune fiscală.

Legile din 2003, când Ponta era şeful corpului de control al premierului Năstase, „făcute cu şmecherie”

Redăm un fragment din convorbirea Băsescu-Blejnar, preluat de pe money.ro

Sorin Blejnar (SB): Am primit o hârtie de la Rompetrol

Traian Bâsescu (TB) : Da

SB: Vineri seară, mâine, urmează să ne facă o plată de 54 de milioane în contul obligaţiunilor ăla pe care le-am emis noi.

TB: Măi, fiţi atenţi că aici intrăm în altă belea. Cred că e un truc

SB: Ştiu. Asta e opinia mea

TB: Da, e un truc. Da 54 de milioane, exact atât cât statul român să nu mai devină majoritar

(…) Mă, sfătuieşte-te cu juriştii (…). Că tot jocul lor ăsta a fost să ne dea ceva, să se delisteze, să îşi facă mărire de capital, să spună da, dar nu mai sunteţi majoritari. (gândiţi-o, nu cumva să ne trezim că spun: băieţi, v-am dat 54 de milioane, deci nu mai puteţi fi majoritari. I-aţi primit.(…)

SB: Cu tot respectul, domnule preşedinte, dar pe direcţia asta se va merge. Suntem cam legaţi de mâini şi de picioare. Pt că aşa am făcut legile în 2003 …

TB: Da

SB: Da, în 2003 (Guvernul Năstase, şef control Ponta-nn). Deci a fost gândit atuncea, că de aia au făcut-o, pe şmecherie au gândit-o de la început. Da, am înteles, o să încerc să le dau adresă, eu aşa le-am scris adresă, că le mulţumim, dar că înţelegem că e doar o plată parţială, având în vedere decizia consiliului concurenţei şi care la momentul respectiv

TB: Mă, Sorine, nu mă pricep.

SB: Nu, am înţeles

TB: Nu ştiu, dar aveţi grijă să nu ne trezim în situaţia în care spun, băieţi, v-am dat 54 de milioane, de restul luaţi acţiuni. Sunteţi minoritari, asta e viaţa.

SB: Din păcate, asta o să fie

TB: Mă, vorbeşte cu ministrul Justiţiei. Găsiţi o soluţie să…

SB: Am înţeles. Bine, domnule preşedinte

TB: Să ne putem valorifica toată creanţa ( de 600 de milioane de dolari-nn)

Victor Ponta, implicat în plasarea pe piaţă a interceptărilor?

Relaţia dintre procurorul Marian Drilea şi Victor Ponta ar fi  una de notorietate, amandoi fiind pasionati de raliuri.  Sursele României Libere au relatat că ȋnsuşi procurorul de caz Marian Drilea i-ar fi dat aceste interceptări partenerelui său de raliuri Victor Ponta („prin august-septembrie”) pentru a le folosi ȋn campania electorală. De asemenea, că Ponta ar fi vrut atunci să-l impună pe Drilea ca şef al DNA. Presa a relatat  că propunerea pentru ca Drilea să fie şef al DNA ar fi venit de la „predecesorul Monei Pivniceru”, fara a i se preciza numele.

Predecesorul ministrului Justitiei Mona Pivniceru a fost Titus Corlatean. Contactat telefonic, Titus Corlăţean,  acum ministru de Externe, ne-a declarat: „Nu-l cunosc pe acest procuror Drilea, nici nu l-am propus  şef la DNA. În privinţa stenogramelor care tot apar în presă, eu am fost împotriva publicării lor până nu ajung la instanţa de judecată. Şi, evident, mă refer la stenograme care reprezintă probe ale infracţiunilor.In legatura cu aces caz Drilea şi cu stenogramele care , din ce-am văzut, n-au conţinut infracţional , să lăsăm Inspecţia Judiciară să se pronunţe„.

 Ne aducem aminte, insa, ca ȋntre mandatul lui Corlăţean la Justitie  şi numirea Monei  Pivniceru, interimatul a fost asigurat de Victor Ponta. Perioada coincide cu momentul in care presa a informat despre intentia premierului de a-l impune pe Drilea la sefia DNA. Premierul nu a vrut sa ne dea ieri explicaţii cu privire la aceste informatii, deşi i le-am solicitat inclusiv prin sms. A facut insa declaratii altor jurnalisti, negand faptul ca l-ar cunoaste pe Drilea.

Ar mai fi de amintit ca Marian  Drilea are deja biografie infractionala, el fiind acuzat de falsificarea unor documentele ale DGIPI- serviciul secret al Ministerului de Interne, motiv suficient de a i se interzice practicarea profesiei de procuror. 

Politicienii, in frunte cu Ponta, pregatesc terenul interzicerii aparitiei in presa a  interceptarilor

Publicarea interceptarilor din cazul Blejnar, care nu contin indicii infractionale ( greseala stricta a procurorului de caz),  a oferit ocazia unor politicieni si chiar si premierului Victor Ponta de a pregati terenul pentru interzicerea aparitiei in presa a unor astfel de documente din dosare penale.

Reamintim politicienilor ca exista un ghid de colabarare presa-justitie, aprobat de CSM . Potrivit ghidului de bune practici, intocmit de reprezentanti ai presei in colaborare cu cei ai Justitiei – in ateliere de lucru finantate de Ambasada Olandei la Bucuresti-, presa trebuie sa aiba acces inclusiv la interceptari, dupa ce dosarul ajunge la instanta. De asemenea, presa trebuie  sa aiba acces inclusiv la referatul de arestare si la motivele arestarii, mai ales ca recursul la arestare se judeca in sedinta publica, unde se  citesc si se dezbat  aceste documente. Accesul este posibil la  dosare in care demnitari, politicieni, magistrati, primari, presedinti de consilii judetene etc sunt acuzati de coruptie, delapidari, spalari de bani, interesul public fiind maxim deoarece in astfel de dosare este vorba de banii publici. Publicarea unor astfel de stenograme descurajeaza comiterea unor infractiuni similare de catre alti demnitari. Cu alte cuvinte, exista si rolul preventiv al demersului jurnalistic.

Speram ca Ambasada Olandei la Bucuresti nu a cheltuit banii degeaba.