O vorba spune ca toata lumea se pricepe la agricultura si la fotbal. Am putea adauga si imobiliarele, care au devenit sport national. Toata lumea vinde si cumpara terenuri. Mai putin ne gandim la cultivarea pamantului. Asa se face ca un milion de hectare raman nelucrate.
Circuli cu masina prin Romania si iti dai imediat seama de terenurile vandute – au ramas parloaga, necultivate, pline de maracini cat calaretul. Satele din jurul marilor orase, in loc sa redevina bazine legumicole, cum au fost dintotdeauna,
s-au transformat in bazine imobiliare. Foarte bine, astea sunt cererea si oferta zilei, dar sa nu ne mai plangem. Daca am avea recolte bune in alte parti, am putea rupe si ceva suprafete pentru imobiliare.
Punctul 116 din Rezolutia PE privind evaluarea "starii de sanatate" a PAC atrage insa atentia asupra rolului important detinut de agricultorii din zonele periurbane. Hrana devine marfa cea mai pretioasa. Muntii de unt si lacurile cu lapte au devenit un vis. Auzi insa de proiecte imobiliare si mai deloc de cele agricole. Putini romani cumpara terenuri pentru infiintarea de ferme. Mai curand strainii, care stiu ce valoare va avea o ferma cu pamant bun. Specialisti de prestigiu afirma ca investitiile in agricultura vor fi la fel de profitabile precum cele petroliere.
Dezbatem toate zvonurile politice si toate mondenitatile, mai putin probleme serioase, cum ar fi faptul ca FAO avertizeaza ca in deceniul urmator preturile la alimente vor cunoaste "valori fara precedent" fata de nivelul mediu din ultimii zece ani. Asadar, agricultura devine importanta pentru fiecare. Sa nu uitam ca 40% din bugetul UE este destinat finantarii productiei agricole. Romania are mari suprafete de teren agricol de cea mai buna calitate, avem si conditii climatice, nu trebuie decat sa-i sprijinim pe agricultori sa devina eficienti.
Criza preturilor la produsele alimentare n-ar trebui sa afecteze o tara ca Romania, harazita de Dumnezeu cu "unt", nu pamant. Cand vorbim despre darurile de care dispune pamantul romanesc, pe prim plan trebuie sa punem tocmai pamantul. Altii cultiva in nisip si pamant rosu, iar noi ne batem joc de cel mai bun pamant posibil.
De departe, agricultura este cea mai raspandita ocupatie umana – 42% din populatia globului. Atunci, iti pui intrebarea: de ce se scumpesc alimentele? Securitatea alimentara depinde de noi: sa ne uitam mai atent la cultivarea terenurilor, nu la vanzarea lor pentru scopuri imobiliare. In perspectiva, terenul va fi mai valoros prin productia agricola decat 10-15 euro/mp cat se obtine acum pe el.
Dezvoltarea accelerata a pietei imobiliare nu este ceva rau, asa cum scoaterea din circuitul agricol a 500 de hectare — sa zicem – pentru orase ca Timisoara, Cluj, Iasi nu inseamna cine stie ce, cu o conditie: sa cultivam sutele de mii de hectare nelucrate.
Comuna Stefanestii de Jos a ajuns etalonul luptelor de strada cu iz de imobiliare, prin mita electorala data la intamplare. "stefanescul" este, asadar, etalonul imobiliarului. O categorie noua de satean, capabil sa vina de cu noapte la urne, sa-l voteze pe cel care-i asigura o vanzare mai buna terenului sau agricol. stefanestii nostri se gandesc si sa pacaleasca APIA prin supradeclaratii. Dar CE ne-a numarat hectarele (aproape un milion in plus).
stefanestii nostri au trecut mai curand prin febra nutriilor (rentabile cat timp se vindeau pentru reproductie; asa se va intampla si cu chinchilla, adica tot o himera), au distrus sistemele de irigatii (in anii secetosi stau cu ochii pe cer, dupa ce au furat dalele din canale), au taiat padurile, au furat caramizile grajdurilor.
Romania, lipsita de resurse, face fara sa vrea agricultura ecologica sau organica. Adica produce hrana curata. asta este un avantaj. Pretul obtinut din produsele ecologice este dublu. Numai ca, la invazia de produse de aiurea, si agricultorii romani vor apela la fertilizanti, stimulatori, regulatori de crestere, hormoni s.a.m.d.
Cunosc un savant roman care a reusit sa inmulteasca o viespisoara ce se poate hrani cu ouale a peste 200 de daunatori ai agriculturii. Dar s-a uitat cu desavarsire de componenta biologica – adica sa beneficiezi aproape gratuit de serviciile naturii. Australia, de pilda, s-a transformat in cel mai mare producator de hrana organica din lume. La noi, agricultura ecologica este o sansa amanata.
In multe zone din tara se practica o agricultura de Ev Mediu, in vreme ce peste tot in lume se vorbeste despre rolul vital al tehnologiei in cultivarea pamantului. Iata exemplul Chinei, care a accelerat procesul de modernizare a agriculturii sale, in conditiile in care este tara cu cea mai mare populatie din lume, cu rezerve mici de apa si suprafete arabile reduse (7% din suprafata arabila a lumii, in vreme ce are de hranit un sfert din populatia globului). Deplangem SUA – "zdruncinate de criza financiara" –, dar sa nu uitam ca ele reprezinta cel mai mare exportator de produse agricole din lume. In final, vom descoperi cum creste economia americana din devalorizarea dolarului si ce banet obtine din produsele sale agricole.
Sa luam si exemplul danez: agricultura produce alimente pentru 25 milioane de oameni, adica de patru ori populatia Danemarcei, tara vitregita din punctul de vedere al terenului si al climei. 65% din productia agricola daneza este destinat exportului. Agricultura noastra, cu pamanturi atat de bune, ar trebui sa-i hraneasca pe romani si jumatate din Europa. stefanestii nostri s-o tina tot asa! Sa dezbata ce a mai facut Magda lu’ Tolea, in vreme ce-si pun stomacurile la bataie cu produse scumpe. Mancarea o sa arda tare la buzunar.
