Obiecţiile ridicate de senatorii PSD la Legea Statutului funcţionarilor, acceptate în integralitate de CCR, vizează statutul şefilor de deconcentrate care, potrivit ultimelor modificări aduse de Guvern, declarate miercuri neconstituţionale, urmau să revină la statutul de funcţionari publici, scrie NewsIn.
Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, că următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale: art.I pct.1 – care modifică art.13 alin.(1) lit.d) din Legea nr.188/1999; art.I pct.6 – care modifică art.58 alin.(1) şi (3) din Legea nr.188/1999; art.I pct.27 – care modifică art.111 din Legea nr.188/1999; art.I pct.28 – care modifică anexa, cap.I lit.B pct.4 şi 5 din Legea nr.188/1999.
Mai precis, prevederile atacate la CCR de PSD şi declarate neconstituţionale se refereau la şefii serviciilor deconcentrate, care în urma deciziei Guvernului revin la statutul de funcţionari publici şi pot ocupa în continuare funcţiile, temporar, în baza unui aviz al ANFP, dacă au cinci ani vechime în administraţie şi studii de specialitate, urmând ca după şase luni să dea concurs pentru ocuparea definitivă a postului.
Potrivit PSD, transformarea acestor directori în funcţionari publici ar încălca articolul 18 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi pune de asemenea în discuţie regimul constituţional şi legal actual al funcţiei publice.
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii 188/1999 nu face altceva decât să adâncească inegalităţile dintre conducătorii instituţiilor publice deconcentrate şi ceilalţi funcţionari publici, prin crearea fictivă a unei noi categorii de funcţii publice (care în realitate sunt identice sub aspectul sferei de atribuţii şi competenţe cu funcţiile de director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate existente anterior) şi asigură imposibilitatea de integrare a persoanelor care au ocupat anterior aceste funcţii. (…) Este evident faptul că acest demers a avut ca finalitate exclusiv schimbarea titularilor posturilor de conducere ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, prin înlăturarea acestora din funcţii, pe criterii exclusiv politice”, se arată în argumentaţia trimisă de cei 34 de senatori la CCR. Ei au mai susţinut că modificările trecute de Parlament încalcă şi aduc atingeri „grave” principiului accesului în condiţii egale la funcţii publice.
De asemenea, în sesizarea acceptată de CCR, PSD argumenta că modalitatea de organizarea a concursului pentru definitivarea în funcţie, care are loc după emiterea actului administrativ de numire în funcţie, şi nu înainte, crează o atitudine discriminatorie faţă de restul funcţionarilor publici.
Dacă solicitarea senatorilor a avut succes la CCR, nu aceleaşi şanse le-a avut şi solicitarea deputaţilor PSD şi PNL. Aceştia reclamaseră modul neregulamentar în care a trecut Statutul funcţionarilor de Camera Deputaţilor, deci au făcut o sesizare pe procedură, nu pe fond. Mai precis, opoziţia a susţinut în sesizarea CCR că nu s-au respectat termenele de depunere a amendamentelor, iar legea a fost votată în pripă, după ce a fostr introdusă în mod neprocedural pe ordinea de zi. Toate aceste încălcări ale Regulamentului au ştirbit rolul legiuitor al Parlamentului, au susţinut deputaţii. Sesizarea acestora a fost respinsă de CCR în unanimitate.
Statutul directorilor de deconcentrate este însă incert, Guvernul şi parlamentarii aşteptând să vadă argumentele Curţii şi sugestiile de punere în acord a Statutului funcţionarilor cu Constituţia. Clarificarea statului directorilor este cu atât mai dificilă în acest moment cu cât proiectul de lege elaborat de Guvern la începutul lui februarie, ale cărei prevederi au fost declarate miercuri neconstituţionale, erau menite să pună în acord prevederile a două OUG, cu acelaşi obiect, declarate la rândul lor neconstituţionale de CCR anul trecut.
