In anul in care ar fi trebuit sa implineasca 90 de ani, abia in decembrie, Alexandr Soljenitin, unul dintre titanii secolului al XX-lea, a incetat din viata. Suferea de inima, iar moartea a survenit in somn. S-a dus dincolo intr-un mod discret, tocmai el, care a zgaltait ca nimeni altul universul dictaturii.
Alaturi de Papa Ioan Paul al II-lea si de Ronald Reagan, a contribuit decisiv la prabusirea sistemului comunist. A avut o viata plina de incercari: frontul, lagarul, domiciliul fortat si, nu in ultimul rand, cancerul de care a scapat in mod miraculos. Experienta din urma a fost oglindita in romanul "Pavilionul cancerosilor", una dintre cartile sale fundamentale care i-au adus celebritatea. Dar cartea-boom, care a demolat stalinismul, a fost, fara indoiala, "O zi din viata lui Ivan Denisovici". Publicat initial in revista, romanul de mici dimensiuni lumina o lume pana atunci interzisa publicului larg: Gulagul siberian. Mai tarziu, in libertate, incununat cu Premiul Nobel pentru literatura, avea sa dezvolte magistral acest embrion in trilogia "Arhipelagul Gulag", in fata careia pana si cei mai sceptici occidentali s-au declarat invinsi. Soljenitin a luat Nobelul in 1970 si a plecat din URSS in 1974.
» Contestatar si contestat
Kremlinul a crezut ca Occidentul il va minimaliza. Dimpotriva. De-abia in lumea libera scriitorul a fost de nestavilit.
A urmat cartea despre Lenin si revolutia bolsevica, memorii, multe scrieri.
Dupa 1991 el s-a pronuntat in repetate randuri in favoarea unei Rusii normale, care sa redescopere ortodoxia si valorile morale traditionale.
A criticat capitalismul haotic si, la randul lui, a fost criticat.
