Soarta singurei fabrici de mezeluri din orasul Caransebes (judetul Caras-Severin) face obiectul unor procese care se succed de noua ani in Justitie. Proprietatea asupra unitatii este disputata intre intreprinzatorul privat care a cumparat-o la licitatie in 1996 si mostenitoarea fostilor proprietari ai terenului pe care se afla in prezent fabrica.
Aproape un deceniu de sentinte judecatoresti contradictorii si de decizii ale autoritatilor locale care gasesc rezolvari diferite la aceleasi probleme au incurcat mai mult lucrurile, in loc sa le limpezeasca. Indiferent de partea cui va decide Justitia ca sta dreptatea, cineva va pierde si va trebui despagubit.
Defalcari si transferuri succesive
Mostenitoarea se numeste Marza Florica, nascuta Talpes, de la ai carei bunici autoritatile comuniste au rechizitionat, in 1949, o suprafata de teren pe care se aflau o macelarie, o fabrica de caramida si doua cotete de porci. Terenul confiscat cuprindea 52.126 metri patrati. Bunurile nu au fost cuprinse in Decretul 92/1950, nefiind considerate nationalizate.
Sfatul Popular al orasului Caransebes a inscris, in 1961, dreptul de proprietate al Statului Roman asupra terenurilor si bunurilor, in baza Decretului 511/1955. Trei ani mai tarziu, intreaga proprietate a fost defalcata in patru, partile astfel obtinute fiind transmise in administrare operativa catre doua intreprinderi.
O noua defalcare a unor parti din vechea proprietate s-a realizat de catre autoritatile locale in 1976, cand, in baza Decretului 409/1955, o parte din terenurile si constructiile obtinute in urma ultimei dezmembrari a fost transmisa in administrare operativa Intreprinderii Judetene de Industrie Locala Caras-Severin, devenita intre timp Intreprinderea de Industrializare a Carnii.
Din 1976 pana in 1989, pe terenul respectiv s-au construit noi cladiri, necesare procesului de productie. In 1991, in baza unei hotarari de Guvern privind infiintarea societatilor comerciale pe actiuni in industria alimentara, fabrica de mezeluri din Caransebes s-a transformat in societatea comerciala pe actiuni „Caras-Carn-Prep” si s-a inregistrat ca atare la Registrul Comertului, avand ca actionar majoritar Statul Roman.
De la stat la proprietar
Fabrica de mezeluri s-a dezvoltat, sub regimul comunist, pe una din parcelele defalcate succesiv din proprietatea initiala. Vechea casa a familiei Talpes nu se afla pe acelasi teren cu fabrica de mezeluri, si nu a fost niciodata in folosinta intreprinderii. Ioan Octavian Albulescu a lucrat in fabrica inca de la 1 august 1955, ajungand sa fie conducatorul ei efectiv din anul 1960 pana la Revolutie. Dupa 1990, el a luat fabrica in locatie de gestiune.
Pana in anul 1996, valoarea totala a investitiilor facute in obiectivul economic s-au ridicat la 133 milioane de lei. In 1996, in urma unei licitatii publice, Albulescu a cumparat fabrica de mezeluri, abatorul si baza de receptie animale, cu suma totala de 488 milioane de lei. Si-a intabulat dreptul de proprietate si si-a vazut de bunul mers al afacerii.
In anul 2001, fabrica era estimata la 3,5 miliarde lei, avea peste 30 de angajati si o retea de distributie extinsa in Timisoara, Petrosani, Targu Jiu, Turnu Severin si Baile Herculane. Proprietarul a aflat ca fabrica nu mai este a lui abia la sfarsitul anului 2001, cand a venit executorul judecatoresc sa-l evacueze.
Sentinte diferite pentru acelasi lucru
Disputa asupra fabricii a inceput, de fapt, in 1994. Devenita mostenitoare a bunicilor sai, Marza Florica a solicitat Judecatoriei Caransebes recunoasterea dreptului de proprietate asupra terenului si cladirilor confiscate abuziv de comunisti in 1949, actionand impotriva firmelor care administreaza patrimoniul initial (deci si a societatii administrate la acea vreme de Albulescu) si a CL Caransebes, de la care pretindea despagubiri.
Judecatoria a admis actiunea si a obligat paratii sa recunoasca si sa lase in deplina posesie, folosinta si dispozitie mostenitoarei bunurile si terenul pretins, fara a cita firma administrata de Albulescu. Firmele si autoritatea locala au atacat, insa, sentinta, solicitand casarea ei, cu trimitere pentru rejudecare aceleiasi instante pentru nerespectarea procedurilor referitoare la citarea partilor si pentru ca instanta nu a clarificat situatia constructiilor existente pe terenurile in litigiu, considerand, in plus, ca actul de confiscare nu intra in categoria retrocedarilor datorate de comiterea unor acte abuzive ale regimului comunist.
In 1995, Tribunalul Caras-Severin s-a pronuntat: sentinta anterioara este considerata nelegala, pentru ca bunurile au fost confiscate printr-un act normativ si pot fi restituite doar printr-un alt act normativ, nu prin decizia instantei. Cat despre bunurile in litigiu, instanta a constatat ca SC „Caras-Carn-Prep” a devenit proprietar prin Legea 15/1990 si a dat fabrica in locatie de gestiune pe baza HG 1228/1990. Pe acest fond, in 1996, a avut loc licitatia publica, firma lui Albulescu cumparand dreptul de proprietate asupra cladirilor, a terenului si dreptul de preemtiune asupra cumpararii terenului.
Noua ani de confruntari in instante
Contractul de vanzare-cumparare s-a semnat la 11 septembrie 1996. La 24 iulie, acelasi an, mostenitoarea fostilor proprietari, care ceruse Comisiei Locale de Aplicare a Legii 112/1995 restituirea in natura a proprietatii, primise un raspuns negativ. O solicitare similara adresata Consiliului Judetean, a primit acelasi raspuns la 20 septembrie, pentru ca imobilele solicitate nu intrau sub incidenta legii. A fost primul pas intr-o noua serie de procese, care continua si astazi. In instanta, hotararea CJ a fost anulata, astfel ca, in 2001, Judecatoria Caransebes a decis executarea silita a Consiliului Judetean pentru proprietatea detinuta, de fapt, de firma lui Albulescu, acesta din urma nefiind parte in proces.
Au urmat alte procese, suspendari la executare, stramutari. La 9 august 2002, primarul orasului, Ioan Mura, a semnat dispozitia de restituire in natura a patrimoniului confiscat, in baza Legii 10/2001. Dispozitia a fost si ea, succesiv, cand anulata, cand confirmata de diferite instante.
Procesele au continuat, iar cauza a ajuns, in 2004, sa fie stramutata la Brasov, unde dosarul a intrat spre rejudecare la prima instanta. Noul termen al procesului este programat pentru luna octombrie a acestui an.
