Soarele va cunoaşte o perioadă de „hibernare”, caracterizată printr-o foarte slabă activitate, iar această perioadă va fi neobişnuit de lungă şi ar putea să afecteze clima terestră, au avertizat, marţi, mai mulţi cercetători americani, informează Mediafax.
Astronomii americani au observat o diminuare a petelor solare şi o încetinire a activităţii din apropierea polilor, semn că Soarele se pregăteşte să intre într-o perioadă prelungită de calm plat.
În timp ce ciclul actual al Soarelui, al 24-lea, început în 2008, începe să-şi accelereze activitatea, spre un maximum care se măsoară în funcţie de numărul de pete solare, studiile despre activitatea internă a astrului, despre suprafaţa vizibilă a lui şi despre coroana solară i-au făcut pe specialişti să afirme că următorul ciclu ar putea fi deosebit de calm sau chiar inexistent, afirmă savanţii de la National Solar Observatory (NSO) şi de la Air Force Research Laboratory.
„Dacă nu ne-am înşelat, atunci actualul ciclu ar putea fi ultimul în ceea ce priveşte activitatea solară maximă pe care o vom vedea, înainte de trecerea multor decenii”, a declarat Frank Hill, director adjunct la NSO, principalul autor al unuia dintre studiile citate.
Calificând acest fenomen ca fiind „foarte neobişnuit şi neaşteptat”, astronomul american consideră că el „va afecta multe lucruri, de la explorarea spaţială până la climatul terestru”.
Astfel, în trecut, o slabă activitate magnetică solară prelungită a coincis cu apariţia pe Terra a erelor glaciare. În timpul acestor perioade, atmosfera terestră se răceşte şi se contractă, iar furtunile magnetice din apropiere de poli (aurore boreale), fenomene care pot perturba sistemele de comunicaţii de pe Terra, se rarefiază.
„Faptul că trei studii despre Soare, total diferite, indică în aceeaşi direcţie reprezintă un indiciu clar că acest ciclu al petelor solare ar putea conduce la o stare de hibernare”, a adăugat Frank Hill.
Rezultatele acestor studii au fost dezvăluite în cadrul conferinţei anuale organizate de departamentul de fizică solară de la American Astronomical Society, ce are loc în această săptămână la Universitatea New Mexico.
Numărul petelor solare creşte şi scade la fiecare circa 11 ani (durata unui ciclu solar), ceea ce corespunde cu jumătatea perioadei la care polii magnetici se inversează.
Oamenii de ştiinţă vor să afle dacă această încetinire a activităţii solare ar putea conduce către un nou „Minimum al lui Maunder”, o perioadă de 70 de ani între anii 1645 şi 1715 fără nicio pată solară, în timpul căreia Europa a cunoscut o mică eră glaciară.
Matt Penn şi William Livingston de la Universitatea Cornell din statul New York au constatat o tendinţă pe termen lung de diminuare a petelor solare şi au prezis că erupţiile din câmpul magnetic al Soarelui din cadrul următorului ciclu vor fi atât de slabe încât se vor forma prea puţine pete solare sau chiar niciuna.
Aceste pete rezultă din erupţia fluxurilor magnetice provenind din interiorul Soarelui şi care împiedică gazele mai puţin calde de la suprafaţă să se întoarcă.
Pentru ca o pată să se formeze, câmpul magnetic solar trebuie să aibă o forţă de cel puţin 1.500 de gauss (unitate de măsură electromagnetică). În opinia acestor savanţi, forţa medie a câmpului magnetic solar a scăzut cu 50 de gauss pe an în ultimii 13 ani şi va scădea sub nivelul acestei valori minimale.
Însă, în opinia lui Georg Feulner, de la Postdam Institute din Germania, o reducere puternică a activităţii solare nu va compensa încălzirea Terrei asociată cu emisiile de dioxid de carbon ce rezultă din activităţile umane.
El a calculat, într-un studiu recent, că o perioadă similară cu „Minimul lui Maunder” ar face ca temperaturile să scadă cu 0,3 grade Celsius, însă creşterea aşteptată a temperaturii planetei până la sfârşitul secolului, calculată de experţii din grupul GIEC, va fi cuprinsă în intervalul de 3,7-4,5 grade Celsius.
