2.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSpecialSinistratii lui 2008 ierneaza in containere si case subrede

Sinistratii lui 2008 ierneaza in containere si case subrede

» Apele le-au luat casele si bruma de agoniseala, iar autoritatile – speranta. Sinistratii din satul Baranca, comuna Hudesti, din judetul Botosani, au primit locuinte care, la un cutremur mai mare, risca sa se faca una cu pamantul.

Vara trecuta cateva zeci de case din satul Baranca, construite in apropierea Prutului, au fost grav afectate de inundatii. Bilantul autoritatilor a aratat ca 39 de case trebuie reconstruite pe un alt amplasament. Statul a intervenit rapid, mai ales ca urma campania electorala.
La Botosani nu doar sarmanii din Baranca au fost afectati de inundatii, ci si locuitorii din Radauti-Prut, Mihaileni, Miorcani sau Ibanesti. Sinistratii au primit vizite de seama, ale autoritatilor locale, dar si de la Bucuresti. Multumesc si acum lui Dumnezeu ca au scapat cu viata, ca nu le-au murit copiii, dar se uita cu ochii tristi catre viitor si din cand in cand isi mai amintesc cate o promisiune dinaintea campaniei electorale. O parte dintre ei s-au mutat in casele construite partial de stat, altii stau inca in modulele puse la dispozitie pana cand le vor fi construite locuinte. Unii dintre cei care stau in module si-au facut veranda, un hol construit din materialele ramase de la casele distruse de apa. In tabara cu module exista un punct sanitar si o cantina care nu au fost deschise niciodata.

Temelii de o palma
Florin Stoian este unul dintre sinistratii care s-a mutat in casa noua si asta nu pentru ca statul i-ar fi pus locuinta la dispozitie, ci pentru ca el a luat materialele primite si a lucrat in regie proprie. "Firma de la Dorohoi care ne-a turnat fundatia si care trebuia sa ridice casele la rosu si-a batut joc de noi. Nu am ce sa spun, domnul primar a facut ce a putut pentru noi, dar restul s-a decis la Botosani si chiar la Bucuresti. Eram toti suparati ca am ramas fara case. Apoi ni s-a spus ca ne vor face case si ne-am bucurat, dar cand a inceput constructia au pornit si problemele. In primul rand, ne-am certat cu cei de la firme si cu autoritatile sa nu ne faca noile case in gropi sapate special, ca ne intra iar apa in casa, dar nu ne-au ascultat. Fratelui meu i-au rupt mana cei de la firma din Dorohoi cand se certa cu ei ca nu vroia sa-i ridice casa intr-o groapa.

 

Eu cand am vazut ca mi-au turnat temelia cat un deget i-am dat la o parte pe muncitori si am inceput sa construiesc eu. In doua-trei zile am ridicat si stalpii de sustinere si zidaria, iar langa mine abia in trei zile au zidit doua randuri de boltari", spune suparat Stoian. Acesta sustine ca muncitorii jucau carti pe pedepse si care pierdea trebuia sa mai zideasca un boltar, in timp ce ei, sinistratii, isi faceau griji ca se apropie iarna. Un alt sinistrat, Gheorghe Burduja, spune ca nu a avut bani sa le cumpere muncitorilor adusi de autoritati nici tigari, nici cafea si nici o votca mica si ca din acest motiv capriorii i-au fost legati cu sarma. "La mine au pus sarma, au legat totul cu sarma, nu cu fier-beton. La altii care au stat pe langa ei cu cafea si rom au legat cu fier-beton, au facut cum trebuia", a spus Burduja.

 

Cativa dintre cei care si-au ridicat singuri casele, statul contribuind prin firme cu fundatie si acoperis, spun ca au reusit sa-si termine locuintele cu mult mai inainte decat ar fi reusit acele firme. Mai mult, sinistratii sustin ca muncitorii firmelor care au muncit la constructia noilor case le-au cerut bani pentru montatul usilor, pentru pus tabla pe casa sau pentru diferite alte operatiuni. La aceasta amaraciune se adauga si calitatea lucrarilor, prin unele ziduri se vede dincolo, altele sunt strambe, prin acoperisuri ploua. Primarul comunei Hudesti, Viorel Atomei, neaga aceasta realitate si spune ca totul e o "zazanie" introdusa de cineva care-i vrea raul. "Nu pot sa cred ca exista vreo casa cu temelia cat degetul. Totul e facut bine acolo, chiar foarte bine", a declarat primarul.

Cele mai citite

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...

Energia nucleară, soluția marilor companii pentru inteligența artificială

Alimentarea centrelor de date necesită cantități uriașe de electricitate, investiții pe măsură, dar și riscuri semnificative Creșterea explozivă a inteligenței artificiale (AI) determină giganții tehnologici...

România riscă să devină nerecomandată pentru investiții: perspective economice sumbre pentru 2025

România încheie anul 2024 cu un climat economic îngrijorător, marcat de incertitudini politice și economice care ar putea afecta grav stabilitatea financiară a țării....
Ultima oră
Pe aceeași temă