Miercuri, 13 decembrie 2006, Camera Deputatilor a adoptat cu majoritate de voturi noua Lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, dupa dezbateri si tergiversari care au durat 17 ani. Desi aceasta este, probabil, cea mai mosita lege din istoria recenta a Romaniei, meritul principal al noii reglementari legislative consta in faptul remarcabil ca normeaza activitatea generala a celor 18 culte recunoscute din tara noastra si a asociatiilor religioase, intr-un context in care domeniul eclesial ramasese intr-o jenanta paragina juridica de pe vremea institutionalizarii comunismului in Europa de Est. Dupa nenumarate intalniri ale reprezentantilor Bisericilor la Secretariatul de Stat pentru Culte, cu fiecare schimbare de regim politic si componenta a Executivului, cand se punea in discutie un nou proiect, s-a ajuns in cele din urma la o varianta asupra careia si-au dat acordul majoritatea cultelor, cu exceptia Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica si a unor culte neoprotestante, separate total de stat. Imediat dupa evenimentul votarii proiectului legislativ in Camera Deputatilor, in circumstante discutabile, dupa ce a trecut prin Senat la fel de nefiresc, printr-o gaselnita de procedura, au aparut o serie de reactii pro si contra, care pun in evidenta realitatea ca mult amanata lege nu si-a gasit nici acum forma care sa multumeasca pe toata lumea. Grupajul de mai jos ofera o imagine concludenta tocmai in acest sens.
PS Vincentiu Ploiesteanul, secretar al Sf. Sinod: „Patriarhia Romana s-a implicat in elaborarea legii”
Conform unui comunicat difuzat de agentia ortodoxa Trinitas, „adoptarea Legii Cultelor este primita cu bucurie de catre Biserica Ortodoxa Romana”. In acest sens, PS Vincentiu Ploiesteanul, episcop vicar patriarhal si secretar al Sf. Sinod, scoate in evidenta implicarea BOR in elaborarea acestui act normativ: „Ne bucuram ca Parlamentul Romaniei, camera decizionala pentru acest proiect de lege, a aprobat aproape in unanimitate, cu o singura abtinere, proiectul Legii cultelor, care va inlocui Lege a cultelor din 1956, vechea lege comunista. Noua Lege a cultelor, la edificarea careia Patriarhia Romana, prin IPS Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei, IPS Arhiepiscop Andrei si PS Episcop Ciprian Campineanul, a participat si s-a implicat in elaborarea ei! Au fost foarte multe ispite, au fost foarte mute incercari, multe opozitii, dar multumim lui Dumnezeu ca atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au aprobat Legea cultelor, asa cum au recomandat-o si au sustinut-o cea mai mare parte, 99%, din cultele religioase din Romania. Este o lege europeana, o lege moderna, o lege care asigura manifestarea libera a credintei pentru toti cetatenii acestei tari, o lege care asigura un echilibru si o buna intelegere intre toate cultele religioase din tara noastra. Ne bucuram si nadajduim ca presedintele Romaniei va promulga aceasta lege si, cu 1 ianuarie 2007, in Comunitatea europeana vom avea si o Lege a cultelor europeana”.
Asociatia „Solidaritatea pentru libertatea de constiinta”: Se reintroduce cenzura in Romania?
„Solidaritatea pentru libertatea de constiinta” ia act cu profunda mahnire de votul Camerei Deputatilor, din data de 13 decembrie 2006, prin care se incalca grav drepturile si libertatile fundamentale. La 17 ani de la revolutia din decembrie 1989, art. 13 din aceasta lege le rapeste cetatenilor romani libertatea de exprimare si libertatea de constiinta, drepturi fundamentale ale fiintei umane, deschizand calea unei noi cenzuri. Prevederea din lege ca „in Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase” intra in conflict cu art. 30 din Constitutie, care prevede: „(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisa.” Directorul executiv al acestui ONG, Remus Cernea, adreseaza un apel catre presedintele Romaniei sa nu promulge aceasta lege si sa o transmita spre rediscutare si verificare Parlamentului sau Curtii Constitutionale. Precizam ca Asociatia „Solidaritatea pentru libertatea de constiinta” a organizat actiuni energice de aparare a drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare si de constiinta, prin spectacolul din Piata Constitutiei impotriva cenzurii si a castigat procesele impotriva declasarii Parcului Carol, ca monument istoric.
Cultul Crestin Baptist: Instaurarea etatizarii si a discriminarii religioase
Presedintele Cultului Crestin Baptist din Romania, Paul Negrut, are o pozitie transanta fata de legea „trecuta in mare graba” prin Camera Deputatilor: „Cultul Crestin Baptist din Romania isi exprima ingrijorarea fata de adoptarea Legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, de catre Camera Deputatilor, in data de 13 decembrie 2006. Prin adoptarea acestei legi, la 17 ani de la Revolutie, Romania instaureaza etatizarea organizatiilor religioase, precum si discriminarea religioasa. Consideram ca prin aceasta decizie Romania se indeparteaza de familia statelor civilizate si democratice si creeaza premisele unor ingradiri ale libertatilor fundamentale ale omului”.
Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte: Statul recunoaste rolul complex al Cultelor
„Premisa relatiilor dintre stat si culte este aceea ca statul recunoaste rolul spiritual, social, educational si cultural al cultelor. Totoodata, principiile sociale care privesc relatia dintre stat si culte sunt date de autonomia cultelor in raport cu statul, neutralitatea, nondiscriminarea si echidistanta statului fata de culte. Acest proiect de lege, in primul capitol legat de principii generale, defineste libertatea religioasa in conformitate cu tratatele internationale in domeniu, cel de-al doilea capitol stabileste aceste principii fundamentale de care spuneam, in ceea ce priveste relatia dintre stat si culte. Dupa aceea, punctual, in subcapitole, sunt abordate aspecte privind inregistrarea cultelor, dobandirea calitatii de cult, aspecte asupra personalului cultelor, patrimoniu si invatamant. Exista si un al treilea capitol, referitor la asociatiile religioase si, in final, cel de-al patrulea capitol vorbeste de cateva dispozitii finale”.
