O firma din Zalau a anuntat ca va investi un milion de euro pentru construirea unui sat de vacanta in zona strandului termal din orasul simleul Silvaniei, orasul medieval care ar urma sa devina una dintre destinatiile turistice din Transilvania. Investitia va fi realizata de compania Trifan Prod Com din Zalau.
Ea va cuprinde trei bazine acoperite, cu o suprafata de 200 de metri patrati, un bazin in aer liber, cu o suprafata de 700 de metri patrati, si un lac de pescuit cu o suprafata de aproximativ un hectar. Ele vor utiliza apa termala cu sulf, care poate fi folosita pentru tratarea reumatismului si a diferitelor boli de piele. Satul de vacanta va include 15 casute turistice si o pensiune cu 15 camere.
Apele termale din zona au importante proprietati medicale. Ele sunt folosite in special in tratarea bolilor de piele inca din Evul Mediu, de cand dateaza si orasul ardelenesc. Orasul simleul Silvaniei are aproximativ 16.000 de locuitori. Situat la doar 29 de kilometri departare de Zalau, orasul ar putea deveni o statiune cocheta, sau, cel putin, asa spera autoritatile locale, care mizeaza pe cartea turismului pentru a revigora economia locala. Autoritatile locale spera ca, pe termen mediu, sa dezvolte un adevarat aquapark, prin intermediul unui parteneriat paublic-privat.
Dusmanii lui Mihai Viteazu erau din Simleul Silvaniei
Pe langa strandul termal, la simleul Silvaniei unul dintre punctele care ar putea atrage turistii care trec dinspre Ungaria spre Cluj ar fi ruinele medievale ale cetatii care a apartinut familiei princiare Bathory si care este atestata documentar din anul 1351. Unul dintre descendentii acestei familii a fost stefan Bathory, varul principilor Sigismund si Andrei Bathory, adversarii lui Mihai Viteazu. Existenta acestuia a fost amintita in mai multe documente de cancelarie elaborate de logofetii lui Mihai Viteazu. El insusi, stefan Bathory, nepot al regelui Poloniei cu acelasi nume, nutrea ambitia de a ajunge principe al Transilvaniei si a fost dusman al lui Mihai Viteazu, iar cetatea stapanita de el devenise un cuib al rebelilor maghiari din principat. Ulterior, cetatea a fost transformata intr-un castel rezidential. Castel Bathory, reconstruit in secolul al XVI-lea, a fost un interesant exemplu al arhitecturii renascentiste din Transilvania. Este alcatuit din doua incinte fortificate, construite in doua etape. Azi este in ruina, dar castelul pastreaza pavilionul portii, cu doua nivele, deasupra gangului boltit. Exista, de asemenea, doua turnuri, un bastion si o parte din zidurile de aparare, care pot fi vizitate de catre turisti. In 2007 au avut loc sapaturi arheologice in vederea unei restaurari si eventuale puneri in valoare a sitului arheologic. Banii pentru restaurare ar putea proveni din fonduri europene, insa autoritatile locale spera ca vor atrage si surse private de finantare, de genul banilor fundatiilor Printului Charles of Wales. Un alt monument este biserica romano-catolica din centrul orasului, care are o usa din 1532. Turistii nu trebuie sa rateze nici sinagoga, construita in anul 1876 si transformata in primul Muzeu al Holocaustului din Romania. Inaugurarea muzeului a avut loc in 2005.
Vinuri celebre marca Silvania
In apropierea orasului, la trei kilometri se afla Manastirea Ortodoxa Bic, care este un loc de pelerinaj si un atractiv punct turistic, unic in regiune. Tot din simleul Silvaniei a fost promovat episcop si Alexandru sterca-sulutiu, primul mitropolit al Bisericii Romane Unite cu Roma, ridicat la inalta demnitate in anul 1853. Orasul este, de asemenea, cunoscut prin celebra fabrica de "champagne". In timpul comunismului, bautura marca Silvania era deosebit de apreciata la Moscova, la concurenta cu vinurile din Basarabia. De asemenea, vinul preparat dupa reteta inventata de calugarul Don Perignon in Franta era servit si de liderii Partidului Comunist din Romania. Loturi din sticlele de la simleul Silvaniei erau trimise periodic fostului dictator, Nicolae Ceausescu. Un alt monument istoric apreciat in zona este biserica ortodoxa Sfintii Apostoli din Cehei, datata 1765. Orasul este asezat la poalele dealului Magura, unde in epoca dacica a existat cetatea Dacidava. In antichitate, zona era locuita de dacii liberi. Ruinele cetatii pot fi vazute si azi. Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care si doua tezaure de argint si unul de aur.
