Și Washingtonul poartă un război altfel: „gherila costumelor gri“

Nu doar Rusia joacă pe un teren neconvențional, ci și Washingtonul. Bătălia se poartă cu altfel de arme, preferându-se „dronele“ financiare. Iar în loc de clasicele „baionete“, în prima linie se află un combatant atipic și neașteptat: Trezoreria, care comandă o armată de avocați și contabili specializați în reconstituirea amprentelor financiare.

Închiderea robinetului cu bani este una din­tre „armele inteligente“ dezvoltate du­pă momentul 9/11 pentru a purta războiul împotriva terorismului internațional. Ini­țial, după atacurile îm­po­triva Gemenilor, s-a crezut că terorismul, în special în versiunea sa jihadistă, nu poa­te fi descurajat. În timp, Trezoreria și Pentagonul au ajuns la concluzia că prin­cipiile descurajării aplicate în vremea Războiului Rece funcționează și împotriva Al Qaeda. În cele din urmă, o rețea teroristă precum Al Qaeda nu putea funcționa într-un vid.

Pentru a supraviețui pe termen lung, com­ponenta operațională propriu-zisă avea ne­voie de un întreg sistem, să-i spunem ad­ministrativ, de asistență, care să ima­gi­neze și să gestioneze scheme complexe de aprovizionare cu bani. În acest context, ținta predilectă devine infrastructura eco­nomică subterană: sponsorii și donatorii rețelei. „Dacă atentatorii sinucigași nu pot fi descurajați în momentul detonării, cu totul altfel stau lucrurile în cazul fi­nanțatorilor organizației. (…) In­frastruc­tu­ra de sprijin era formată din diferite tipuri de actori, fiecare având propriile motivații și vulnerabilități“, explică Juan Zarate, arhitectul reinventării Trezoreriei, în memoriile sale. Un lucru devenise cert. Aceasta din urmă era mai degrabă com­pusă din „true believers“ part-time, din oa­meni de afaceri vulnerabili, care în ma­joritatea timpului valorizau mai mult ac­cesul la ingredientele esen­țiale derulării business-urilor lor: bănci, linii de credit, parteneri de afaceri, investitori, conturi, po­si­bi­litatea de a rula bani.

De altfel, tocmai de aceea erau valoroși pentru Al Qaeda, pentru capacitatea lor de a utiliza sistemul financiar glo­bal în derularea de ac­tivități comerciale legitime. Însă, odată ajunși pe lista neagră a Tre­zo­reriei, deveneau elemente radioactive, ac­tive toxice, niște zombies în carantină. Pe scurt, niște gangsteri. Se manipula astfel calculul cost–beneficiu al sectorului pri­vat, unde moneda forte era integritatea, reputația și încrederea. Ecosistemul in­ter­național și interesele comerciale ale unor entități alergice la risc erau astfel sti­mulate pentru a determina izolarea și res­pin­gerea actorilor deveniți nefrecventabili din circuitul economiei albe. Ce bancă nor­mală la cap dorea să fie percepută ca fiind o interfață pentru activități de susținere a terorismului internațional? Riscurile erau majore: amenzi de milioane, chiar mi­li­arde de dolari … continuarea în Revista 22.