4.4 C
București
luni, 4 martie 2024
AcasăSpecial“Sharing economy” sau de ce nu mai sunt tinerii ahtiaţi să devină...

“Sharing economy” sau de ce nu mai sunt tinerii ahtiaţi să devină proprietari l OPINIE

Odată cu A 4-a Revoluţie Industrială, care şi-a pus şi îşi pune amprenta asupra tuturor aspectelor vieţii noastre, influenţează şi obiceiurile noastre de consum, inclusiv dorinţa de a deţine lucruri. România este o ţară de proprietari, trei sferturi dintre locuitorii săi deţinând o locuinţă în proprietate.

Un studiu PricewaterhouseCoopers (PwC) – http://www.pwc.com/CISsharing- scoate la iveală câteva lucruri interesante. În ciuda impresiei generale, potrivit căreia tinerii de astăzi (adolescenţii şi cei până-n 25 ani) sunt materialişti, aceştia nu îşi doresc o viaţă complicată, fiind mult mai încântaţi să împrumute/închirieze lucruri decât să le deţină. Acest lucru este valabil pentru maşini, animale de companie, haine, apartamente, unelte de bricolaj etc…

Tipul acesta de comportament face ca “shared-economy” („economia de partajare“) să se dezvolte foarte rapid. Fiecare are bunuri pe care nu le foloseşte tot timpul şi este dispus să le ofere spre folosinţă şi altora, contra unei sume de bani. În acest fel, vânzătorul îşi asigură un venit, iar cumpărătorul beneficiază de un cost pentru acele bunuri, pe care nu este nevoit să le cumpere. Doar în Marea Britanie, în 2015, se estima că “shared economy” va creşte, în 10 ani, de la 10 miliarde de lire sterline la 225 miliarde de lire sterline.

Servicii precum Airbnb, Home-Away şi Onefinestay au devenit populare printre proprietarii de case, care doresc să câştige bani din proprietăţile lor, pe perioada în care nu le folosesc.

În mod normal, proprietarul este şi cel care stabileşte preţul. Din acest motiv, „economia de partajare“ (sharing economy) a fost criticată pentru că, în forma sa cea mai pură, partajarea nu este un serviciu cu plată.

Potrivit raportului PwC, 77 % dintre adulţii tineri născuţi după 2.000 („millennials”) tind să preţuiască mai mult „experienţele“ şi nu „lucrurile“ – aspirând la o viaţă minimalistă. Spre deosebire de cei de 25 ani şi peste, cei cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani cred că accesul la diferite bunuri materiale este mai important decât dreptul de proprietate. Deţinerea unei maşini este, după părerea lor, o risipă inutilă de resurse materiale.

„Recesiunea economică a făcut mulţi consumatori să regândească necesitatea deţinerii unor bunuri. În timp ce economia şi-a revenit, multe din aceste idei au rămas valabile“, spune raportul.

Economia de partajare are la bază, potrivit raportului PwC, conceptul “obţine mult foarte repede“. Aproximativ 425.000 de oameni stau în proprietăţi Airbnb în fiecare noapte, ceea ce înseeamnă 155 de milioane de oameni/an. Cu aproape 30 milioane oameni mai mult decât au stat la „Hilton” în 2014, an în care lanţul hotelier “Hilton” a raportat 127 milioane nopţi de cazare.

Potrivit raportului, două treimi dintre consumatori aspiră la un stil de viaţă mai puţin materialist. Doar 1 din 2 consideră că a deţine lucruri este o modalitate bună de a îmbunătăţi statutul lor în societate, iar 4 din 5 cred că este mai avantajos să închiriezi în loc să cumperi.

Aproximativ jumătate dintre consumatori cred că vor deveni, la rîndul lor, furnizori în cadrul economiei de partajare în următorii doi ani, în compoaratie cu doar 25% câţi sunt în prezent.. Mai mult de 70 % cred că vor fi consumatori ai unor servicii de partajare în următorii doi ani.

Iată câteva din domeniile asupra cărora această schimbare a obiceiurilor de consum va avea impact:

Auto

O maşină este scumpă. Mai mult, este scump de întreţinut: revizii, consumabile, carburant, asigurare, taxe, nervi. În plus, problema parcării, care există în multe ţări, nu doar în România. Ca să nu mai vorbim de „bucuria” de a-ţi găsi maşina lovită în parcare, sau de a nu o mai găsi deloc.

Sunt mulţi proprietari care folosesc automobilul foarte puţin, merg la muncă cu metroul, ţin maşina în faţa blocului, folosind-o ocazional. Astfel a apărut platforma Zipcar, care are flote de autoturisme şi camionete parcate în jurul oraşelor mari, ce pot fi închiriate pentru o oră sau mai mult. Uber nu mai are nevoie de prezentare, este foarte folosită în Bucureşti şi nu numai. Cu BlaBlaCar nu mai faci autostopul, ci găseşti pe cineva care are acelaşi drum, cu care împarţi costurile. JustPark şi Parkatmyhouse ajută şoferii să închirieze de locuri de parcare.

Imobiliare/Hotelier

Închirierea locuinţei cât timp eşti în vacanţă ar putea contribui la finanţarea acesteia, dacă o achiziţionezi în rate. Serviciile oferite de către Airbnb, Homeaway şi OneFineStay permit proprietarilor să închirieze camere sau clădiri întregi. CouchSurfing este un serviciu care oferă o experienţă specială, deoarece cei care închiriază se aşteaptă că gazdele să le ţină companie şi să le prezinte oraşul unde locuiesc.

Bricolaj

În timp ce mulţi gospodari insistă să îşi achiziţioneze scule electrice pentru mici activităţi de bricolaj, odată cumpărate acestea „petrec” majoritatea timpului depozitate în debara sau pivniţă. Astfel, servicii precum Rentmyitems şi Streetbank îţi permit să le închiriezi

Acest tip de economie afectează multe afaceri tradiţionale, care luptă din răsputeri pentru a-şi putea menţine monopolul. Să nu credeţi că, numai în România, taximetriştii sunt foarte supăraţi pe sevicii precum Uber. Ţin minte că, atunci când am fost în Los Angeles, un şofer de Uber îmi povestea ce fricţiuni au fost cu taximetriştii, ameninţaţi de noii- veniţi, care ofereau servicii mult mai bune la preţuri comparabile sau mai mici. Acesta povestea că, într-o dimineaţă de vineri, când traficul era cel foarte aglomerat, aproximativ 5000 de taxiuri au blocat zona centrală de birouri în semn de protest. Poliţia le-a cerut să elibereze zona, dar au refuzat, pe motiv că e dreptul lor să protesteze. Poliţia a adus câteva utilaje mari, cu care a blocat strada, şi a început să împartă amenzi şi să le ridice maşinile, deoarece erau parcate ilegal. Notă de plata pentru fiecare taximetrist a fost de aproximativ 2000 dolari. Mai mult, maşinile au fost ridicate într-o vineri şi recuperate abia luni, astfel că au avut 3 zile de neactivitate, ceea ce a însemnat o pagubă mai mare. După acest episod nu a mai protestat nimeni.

Şi în România sunt acest tip de disensiuni, cu diferenţa că autorităţile noastre şi cartelurile de taxi nu înţeleg că schimbarea este inevitabilă, iar soluţia nu este se te opui, ci să te adaptezi, pentru a deveni competitiv.

Conform studiului PwC, majoritatea companiilor tradiţionale au început deja să identifice bunurile, care nu sunt folosite pe perioade îndelungate, pentru a le închiria, astfel încât să genereze venituri, nu costuri. 

Cele mai citite

Stenograme incendiare. PNL pune în cârca PSD legiferarea traseismului

Ședință incendiară, duminică, la PNL. Dacă în ceea ce privește data la care vor avea loc alegerile prezidențiale, liberalii au fost de acord...

Ce facem cu Transnistria?

Ce a vrut să spună Serghei Lavrov, când a declarat că guvernul de la Chișinău o ia pe urma celui de la Kiev? Prezent...
Ultima oră
Pe aceeași temă