6.7 C
București
sâmbătă, 2 martie 2024
AcasăSpecialShakespeare... pretext de fantezii vizuale

Shakespeare… pretext de fantezii vizuale

Se poarta metoda "adaptarii" regizorale a clasicilor sub pretextul de contemporaneizare a lor. In cazul "Furtunei" de Shake­speare nici macar nu se mai face aceasta precizare, piesa se trateaza ca un pretext de fantezii vizuale fara motivatie si se transforma intr-un basm banal si plictisitor cu "a fost odata un duce razbunator exilat pe o insula…".

Spectacolul te face, la final, sa te intrebi daca aceasta piesa chiar a fost scrisa de Shakespeare, pentru ca ti s-a servit un text a carui consistenta spe­cifica lui Will, prin replica si situatii, a fost anulata. Si nu traducerea Ioanei Ie­ronim iti da aceasta senzatie, ci ceea ce ai vazut in scena, efecte vizuale sufoca­nte, exagerate, plasate fara motivatie.   

"Furtuna" se spune ca ar fi ultima piesa scrisa de Shakespeare la sfar­situl vietii sale, iar unii exegeti o compara cu "Ham­let" prin consistenta ideilor. M.C. Bradbroock considera ca "poate fi citita tot in atat de multe feluri ca si «Hamlet»". Piesa ataca tema dragostei pe toate pali­erele, de la carte, arta si natura la dragostea dintre sexe, dintre parinti si copii, si-l are in centrul sau pe Prospero, simbol al fortei intelectuale. In spectacolul de la Tea­trul Mic viziunea regizorala alege a se exprima simplist cu ajutorul artelor vi­zuale, uitand de bogatia tematica expusa de Will. Si, astfel, Prospero se transfor­ma intr-un oarecare duce zalud, o caricatura de individ razbunator. Se mai in­venteaza si un personaj, fantoma sotiei sale, care se exprima prin replici aparti­nand lui Prospero si fiicei Miranda, re­plici pe care aces­tia le preiau apoi ca niste papagali. Scrierea, intentiile lui Shakespeare sunt astfel spulberate.

Ma­estrul artei scenografice, Dragos Bu­hagiar, se supune viziunii regizorale si cu pricepere tehnica propune drept decor opt ecrane mobile. Pe ele se vor proiecta tot felul de imagini, valurile marii inspumate, peisaje din insula exilatului Prospero, desene specifice unui caleidoscop etc. Aceste ecrane, dibaci manuite tehnic, se vor transforma si in oglinzi ce defor­meaza caricatural personaje. Decorul mai dispune si de o pasarela ce traverseaza sala spre un tron in alb si negru din fundal, pe care cu greu spectatorii il sesi­zea­za. Spa­tiul salii mai are si o scara pe un perete ce duce la un fel de refugiu pentru Prospero. Posibilitatile de exploatare a decorului sunt multiple, dar… inutile, ca nu transmit efecte emotionale, de at­mo­s­fera in raport cu situatiile. Costumele sunt atem­­porale, cu mici accente, precum de­co­ratiile pe haina de gala a lui Prospero, ce amintesc de… dictatorii rusi!

 

In haosul proiectiilor si miscarii scenice, actorii interpreteaza schematic personajele, relatiile, dialogul dintre ele nu mai are valoare, sensul cuvintelor e confuz. Din numeroasa distributie doar doua actrite incearca sa rupa conventia schematica impusa de regie personajelor, Rodica Negrea (Ariel) si Valeria Seciu (fantoma mamei). Mobila, expresiva in miscare si atitudine, Rodica Negrea pro­pune un Ariel abil in manevrarea inte­n­tiilor cu talc ce ar fi trebuit sa le ex­prime prin constructul rolului Prospero. Actrita, cu efort vocal uneori, reuseste sa treaca peste stridenta su­ne­telor ilustratiei muzicale si agitatia din jur si sa dea sens profund replicilor. Valeria Seciu, rostind cu­vinte ce definesc gandurile lui Prospero, te face a crede ca l-ar fi putut chiar interpreta pe acesta mult mai convingator decat Mihai Dinvale, fireste in alt concept regizoral. Pana la urma, actorii nu au nici o vina ca se caznesc sa dese­neze tot felul de caricaturi dupa personajele lui Shakespeare. Un Caliban han­di­capat, niste ma­rinari veniti parca dintr-un spectacol de varie­tati de la televizor, niste spiridusi specia­listi in arte martiale si cantareti de ocazie, doi tineri prostavani indragostiti si multe ale personaje caricaturizate nu reusesc astfel tratate sa evidentieze si calitatile celor care le interpreteaza.

Ar mai fi foarte multe de spus, dar… spatiul nu ne permite.

Conceptul regizoral al Catalinei Buzo­ianu si-a dorit "un spectacol ce trebuie sa raspunda nevoilor omului contemporan". S-ar putea sa aiba totusi dreptate, daca "omul sau contemporan" este un Caliban, impresionat de tunete si fulgere, educat cultural de mass- media vizuala, rob al ei.

FURTUNA
Comedie. 2h 40min.
Autor: Shakespeare.

Regia: Catalina Buzoianu.

Cu: Mihai Dinvale, Valeria Seciu, Rodica Negrea, Irina Radulescu, Toma Cuzin (…)

Teatrul Mic (021/314.70.81)
Pret bilet: 15-23 lei.

Cele mai citite

Persoane care vindeau droguri în București și Dâmbovița, reținuți de polițiști

Patru persoane care vindeau pe stradă droguri în Bucureşti şi Dâmboviţa au fost reţinute de poliţişti, la percheziţiile domiciliare fiind găsite diverse cantităţi de...

Persoane care vindeau droguri în București și Dâmbovița, reținuți de polițiști

Patru persoane care vindeau pe stradă droguri în Bucureşti şi Dâmboviţa au fost reţinute de poliţişti, la percheziţiile domiciliare fiind găsite diverse cantităţi de...

statuie de 1 milion de euro a lui Mihai Viteazul sau parcare supraetajată?

În orașul Zalău, un proiect de amploare a declanșat un adevărat val de controverse. Este vorba despre planul de a amplasa o statuie...
Ultima oră
Pe aceeași temă