5.6 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăSpecialSenator şi procuror-şef, protectorii unei evaziuni de 50 de milioane de euro

Senator şi procuror-şef, protectorii unei evaziuni de 50 de milioane de euro

UPDATE: Procurorul şef Angela Nicolae de la Parchetul General şi fiul ei Daniel, acuzaţi de trafic de influenţă, au fost arestaţi preventiv 29 de zile.

Motivele le puteţi descifra in interceptarile ataşate la articol.

Procurorul Angela Nicolae este acuzată de faptul că a protejat, contra cost, membri ai reţelei de evaziune fiscală din domeniul comerţului cu carne. Reţeau era protejată si de senatorul PSD Nicolae Bădălău, cercetat în libertate din motive de imunitate. DNA a reţinut până acum 29 de persoane. Prejudiciul estimat de experţi s-a mărit de la 50 de milioane de euro la peste 70 de milioane de euro.

–––

O impresionantă reţea de evaziune fiscală, formată din peste 100 de firme şi din cel puţin 50 de persoane, beneficia de protecţia unui senator PSD şi a unui procuror-şef de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

DNA i-a pus ieri sub acuzare în acest dosar atât pe evazionişti, cât şi pe parlamentarul PSD Nicolae Bădălău, care proteja reţeaua. Procurorul şef a fost încătuşat alături de fiul său, care cerea şi primea banii pentru protecţie la Parchete.

Citeşte şi: REŢINERI la DNA. În dosarul senatorului PSD Bădălău, procurorul şef Angela Nicolae , încătuşată. Cerea bani pentru intervenţii la Parchete

Senatorul PSD Nicolae Bădălău, preşedintele organizaţiei Giurgiu, a fost învinuit de trafic de influenţă într-un dosar de evaziune fiscală de peste 50 de milioane de euro făcută de circa 100 de firme din domeniul comerţului cu carne, dosar în care sunt învinuite circa 50 de persoane.

Dintre învinuiţi ar fi fost reţinuţi şi patronii libanezi de la Avicola Mihăileşti- Giurgiu, care ar fi protejaţii senatorului PSD Bădălău.

În acelaşi dosar este învinuit, tot pentru trafic de influenţă în formă continuată, şi  procurorul şef de birou, Angela Nicolae, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistratul este învinuit şi reţinut alături de fiul ei, avocat. CSM a dat aviz pentru percheziţia, reţinerea şi arestarea magistratului. Biroul şi domiciliile magistratului au fost percheziţionate.

Marţi, procurorul şef, fiul ei şi ceilalţi reţinuţi în dosarul de evaziune vor fi prezentaţi instanţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru obţinerea mandatelor de arestare pentru 29 de zile.

Senatorul PSD Bădălău beneficiază de imunitate pentru percheziţie, reţinere şi arestare şi e puţin probabil ca DNA să  solicite aviz de reţinere şi arestare având în vedere că influenţa PSD în Senat depăşeşte 70%, iar solicitarea ar fi blocată, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor parlamentari USL (ultimul apărat fiind senatorul  Varujan Vosganian acuzat de complot şi de subminarea economiei).

În acelaşi dosar de evaziune au mai fost învinuiţi funcţionari de la ANAF , APIA, de la alte instituţii ale statului, ca şi avocaţi,  administratori de firme evzioniste din ţară şi străinătate, contabili. Este un dosar vast de evaziune în care sunt suspectate peste 100 de firme din Bucureşti, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Arad.

 S-au făcut 160 de percheziţii la care au participat 13 procurori şi peste 500 de jandarmi şi poliţişti. Au fost duse la DNA circa 80 de persoane, dintre care circa 50 au fost învinuite.

Citeşte şi: Ce avere are Angela Nicolae, suspectată de trafic de influenţă în dosarul de evaziune fiscală

 Domiciliile senatorului PSD Nicolae Bădălău nu au fost percheziţionate deoarece legea interzice procedura fără avizul camerei parlamentare  din care face parte.

 Ce a făcut senatorul PSD Nicolae Bădălău

Senatorul Nicolae BĂDĂLĂU este acuzat de  de trafic de influenţă deoarece  ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în REŢEAU de evaziune prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcţii în instituţiile de stat din judeţul Giurgiu  (la Prefectură), la  conducerea Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA).

 Senatorul Nicolae Bădălău Nicolae a intervenit pentru ca o firmă din REŢEA  să primească   de la APIA suma de 2.778.000 lei . Suma a fost primită şi apoi a fost  folosită pentru dezvoltarea circuitului evazionist. O mică recompensă primită anul acesta de senator: produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.

 Citeşte şi Cine este senatorul Nicolae Bădălău, implicat în dosarul de evaziune cu prejudiciul de peste 50 de milioane de euro

Deocamdată DNA nu a anunţat dacă societăţile suspectate de evaziune l-au ajutat pe senator în campania electorală de anul trecut cu produse din carne specifice activităţii lor.

 Consiliera senatorului PSD Bădălău, Daniela Vardan,  angajată fictiv  la firma evazionistă 

O altă faptă de trafic a senatorului Bădălău Niculae este reprezentată de  demersurile sale făcute  pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una din societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist. Astfel, deşi aceasta nu a desfăşurat nici o activitate în cadrul societăţii comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată şi a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată.

 Senatorul a reclamat faptul că probele DNA sunt numai  INTERCEPTĂRI şi a susţinut că nu e vinovat. El va da, din nou, declaraţii miercuri.

 Senatorul a recunoscut faptul că a intervenit pentru a aranja întâlnirea unui om de afaceri cu prefectul de Giurgiu, precum şi o altă întâlnire cu şeful APIA şi că a făcut multe astfel de aranjări de întâlniri.

 Au numai înregistrări cu mine ( …)Firma pentru care eu am aranjat întâlnirea cu prefectul din Giurgiu a produs evaziunea până în 2012, când eu nu aveam nici o calitate ( nu era parlamentar-nn). Eu am dat telefoane doamnei prefect pentru a facilita întâlniri după această dată, însă nu ştiu ce au discutat la aceste întâlniri . Daniela Vardan, consilier judeţean PSD, colega mea de PSD, e angajata acelei firme şi procurorii spun că ea încasa salariul fără să meargă la firmă” a declarat senatorul Bădălău la ieşirea din sediul DNA. 

Senatorul Bădălău are antecedente. El a fost arestat preventiv pentru că a  furat şi vândut patru saci de grau în ianuarie  1988, fapte pentru care a primit  un an închisoare, pedeapsa executată la locul de muncă. El a fost graţiat înainte de decembrie 1989 de Nicolae Ceauşescu. (Descarcă documentul sentinţei publice din data de 26 ianuarie 1988)

 Senatorul Bădălău a mai fost suspectat de evaziune de circa 3 milioane de euro într-un dosar al DIICOT în 2009. De asemenea, a avut probleme cu ANI, fiind suspectat de conflict de interese şi incompatibilitate, de fals în declaraţii. 

 Ce a făcut procurorul şef Angela Nicolae

Potrivit unor surse judiciare, magistratul Angela Nicolae, procuror şef Birou Relaţii Internaţionale şi Programe altele decît Phare ar fi promis protecţie la PARCHETE pentru firme fantomă care făceau evaziune cu produse din carne. Ea ar fi fost implicată în reţea prin fiul ei, avocat, care ar fi înfiinţat două astfel de firme din reţea. Fiul procuroarei, cu acordul mamei, cerea şi primea bani pentru protecţie la Parchete.

Procurorul Angela Nicolae este acuzată de trafic de influenţă în formă continuată. Ea a fost mulţi ani ( în anii 90)  şefa biroului de presă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 Mod de operare pentru „economisi” 50 de milioane de euro

 În REŢEAUA de evaziune rolurile erau foarte clare. Unii suspecţi aveau misiunea de a înfiinţa firme fantomă, alţii racolau cetăţeni străini pentru a fi asociaţ în firme; alţii cautau români pentru a fi administratorii firmelor respective.

Membrii „specializaţi” erau implicaţi în reprezentarea firmelor fantomă în faţa autorităţilor pentru muşamalizarea controalelor fiscale sau pentru ca aceste controale să nu fie făcute.

Câţiva dintre suspecţi au intermediat legăturile cu funcţionari din cadrul ANAF cu atribuţii în verificarea firmelor şi s-au implicat în soluţionarea controalelor fiscale asupra societăţilor fantomă.

Alţi suspecţi aveau atribuţii de întocmire a documentaţiei contabile pentru operaţiunile comerciale realizate de către firmele fantomă, iar  o altă parte dintre suspecţi au coordonat operaţiunile de transport şi au menţinut legătura cu şoferii, cu reprezentanţii firmelor beneficiare. 

Potrivit DNA, membrii grupării desfăşurau activităţi având ca scop principal reducerea substanţială a obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Concomitent, erau evidenţiate cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale ori erau evidenţiate alte operaţiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală.

Incasau ilegal TVA. În acte, comercializau produsele în ţări UE; în realitate, le vindeau în ţară

 Persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA.

Membrii reţelei au derulat operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ş.a.), în care au fost implicate societăţi comerciale pe care membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile.

Astfel, aceştia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare şi menţionau, tot fictiv, că operaţiunile ar fi fost susţinute şi prin realizarea de tranzacţii bancare în „buclă”. În realitate operaţiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăţilor în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea iniţiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.

De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe şi impozite, impus de legislaţia financiară a statului român, reprezentanţii societăţilor menţionate recurgeau la „reglarea” balanţei de TVA sub forma corelării valorii achiziţiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăţi comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuşi.

Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 a  fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA neachitate, precum şi TVA rambursat prin declararea de operaţiuni fictive.

 Citeşte şi Ce avere are Angela Nicolae, suspectată de trafic de influenţă în dosarul de evaziune fiscală

 (Descarcă documentul sentinţei publice din data de 26 ianuarie 1988)

Citeşte şi Cine este senatorul Nicolae Bădălău, implicat în dosarul de evaziune cu prejudiciul de peste 50 de milioane de euro

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă