Preşedintele rus, Dmitri Medvedev vrea să candideze pentru un al doilea mandat la conducerea ţării. Totuşi, înainte de a-şi face publică intenţia, el trebuie să obţină binecuvântarea premierului Vladimir Putin care se gândeşte şi el să mai candideze pentru un mandat la preşedenţie, informează Spiegel Online.
Alegerile prezidenţiale de anul acesta se anunţă a fi un eveniment plin de surprize, iar tensiunea din jurul momentului începe încă de acum să se facă simţită. Situaţia este rezultatul faptului că elita Rusiei se teme, nu pentru binele ţării, ci pentru binele lor. Miniştrii, guvernatorii sau alţi oficiali de rang înalt nu se pot decide cui să îi rămână loial, să fie de partea lui Putin sau a lui Medvedev.
În decembrie, Rusia va avea alegerile parlamentare, urmate peste trei luni de cele prezidenţiale, principalii candidaţii pentru conducerea ţării fiind Vladimir Putin şi Medvedev.
Astfel, actualul preşedinte- Medvedev şi-a declarat dorinţa de a mai rămâne un mandat la Kremlin, dar intenţiile lui Putin nu sunt încă clare. Întoarcerea lui în fruntea ţării este dorită mai ales de foştii comandanţi KGB care se tem pentru slujbele lor şi beneficiile de care se bucură.
Bătălia a început
Se pare că lupta pentru supremaţia Rusiei nu va fi una politică, ci una ghidată de intrigile din spatele scenei, potrivit jurnalistului Matthias Schepp.
Confruntările dintre taberele lui Putin şi a lui Medvedev au început deja să apară, la fel şi replicile acide dintre cei doi lideri. Într-un discurs ţinut la o fabrică de rachete nucleare, Putin a criticat atacurile NATO asupra Libiei. Reacţia lui Medvedev nu a întârziat să apară, iar în după- amiază aceleiaşi zile el a condamnat aceste remarci pe care le-a catalogat ca fiind „inacceptabile„.
În spatele acestor declaraţii înţepătoare se mai duce o bătălie, cea a directorilor posturilor de televiziune care nu ştiu ce declaraţii şi programe să difuzeze pentru a evita posibilele mişcări greşite.
O ţară obişnuită cu un singur şef
Spiegel Online scrie că Rusia nu este o ţară care să accepte doi lideri şi nu are nicio tradiţie în împărţirea puterilor. Aşadar, în lupta pentru putere au început deja să apară jocurile de culise, iar
politicienii pot fi siguri de un singur lucru: cei care vor face prea repede o mutare vor avea multe de pierdut.
În aprilie, Gleb Pavlovsky, un liberal ce a fost pentru mult timp consilierul neoficial de la Kremlin l-a catalogat pe Medvedev ca fiind candidatul ideal şi a avertizat că întoarcerea lui Putin va fi o mişcare proastă. Pentru aceste declaraţii, bărbatul a fost concediat, la fel ca şi un suporter al lui Putin care a criticat poziţia lui Medvedev faţă de conflictul din Libia.
Deşi între cei doi lideri pare să fi început o competiţie, multe persoane îşi pun încă întrebarea dacă Putin şi Medvedev sunt rivali sau fac parte dintr-o echipă care vrea să deruteze publicul cu diferite
tactici. Totuşi, cea mai mare dilemă este: de ce să se teamă Rusia mai mult, de un alt mandat a lui Medvedev sau de întorcerea lui Putin?
Actualui preşedinte a concediat mai mulţi oficiali de top şi politiceni ce aveau legături cu tabăra lui Putin, iar premierul a anunţat epurări pentru perioada post-electorală – un avertisment pentru toţi cei de loialitate îndoielnică.
În era sovietică noii veniţi la putere înlăturau vechea elită în totalitate. De exemplu, familia ţarului a fost ucisă în timpul lui Lenin, iar Stalin i-a omorât sau i-a trimis în lagăre de muncă pe adversarii săi.
Aceste tactici mai sunt vizibile chiar şi azi, după 20 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice deoarece în Rusia cultura politică este bazată pe subjugare mai mult decât pe compromis.
În timp ce Putin pare să facă parte din această eră a tradiţionaliştilor, Medvedev are o relaţie mult mai bună cu Vestul şi cu liderii săi având dese întâlniri cu cancelarul german Angela Mekel sau preşedintele american Barack Obama.
Dilema lui Putin
În decembrie 2007, după luni de politici împotriva Vestului, Putin a decis să îl sprijine pe liberalui Medvedev. La început cei doi au lucrat împreună şi „au fost susţinuţi de peste 80% dintre alegători”, spune analistul politic Fyodor Lukyanov.
În această situaţie, dacă Putin decide să candideze pentru un nou mandat el va trebui să explice atât Occidentului, cât şi alegătorilor de ce Medvedev nu ar mai trebui să fie preşedintele ţării. Această explicaţie s-ar putea dovedi a fi dificilă în contextul în care actualul preşedinte nu a făcut greşeli majore şi a reuşit să conducă relativ bine ţara într-o periodă nefavorabilă din punct de vedere economic.
Astfel, în cazul în care Putin va fi noul preşedinte, va părea că l-a susţinut pe Medvedev doar pentru a-şi găsi un substituent până va putea pune mâna din nou pe putere. Putin nu a putut să candideze pentru preşedenţie datorită faptului că, în Rusia, Constituţia nu permite trei mandate consecutive.
Totuşi dacă cei doi vor candida pentru alegerile prezidenţiale, bătălia se preconizează a fi una strănsă, în care se vor înfrunta două generaţii de alegători. În timp ce Putin este un lider atrăgător pentru alegătorii conservatori, naţionalişti, cei care îşi doresc un lider puternic, Medvedev se bucură de suportul generaţiei tinere şi a celor care susţin apropierea Rusiei de Occident.
