10.1 C
București
vineri, 24 septembrie 2021

Secretele vechilor case ale Clujului

Casa Heltai, cunoscută şi sub numele de „Casa tipografului”, se află în incinta Cetăţii Vechi a Clujului, pe strada Matei Corvin. În pofida aspectului său exterior, această clădire este una dintre cele mai vechi edificii din Cluj, fiind construită în secolul XV, de către familia Eppel. În 1544, în ea s-a mutat un tânăr de 24 de ani, pe nume Caspar Helt – Gaspar Heltai, după cum este cunoscut de maghiari – care avea să devină unul dintre cei mai cunoscuţi autori, editori şi tipografi din Transilvania acelor vremuri.

În incinta acestei case, Heltai a deschis, în 1550, prima tipografie din Cluj şi cea mai activă tiparniţă din Transilvania.

În aceeaşi casă s a născut şi principele Transilvaniei Ştefan Bocskai, în 1557. Tatăl lui fusese arestat şi era ţinut prizonier în casa Heltai, din ordinul lui Ioan Sigismund (Janos Zsigmond). Una din sălile clădirii, păstrează şi acum blazonul lui Ştefan Bocskai, sculptat în anul 1606. De a lungul timpului, aici a fost şi reşedinţa conţilor Teleki si Bethlem.

Sub clădire, s-a descoperit un pasaj de trecere cu înălţimea de 1 metru şi o lungime de 3-4 metri. Se presupune că acest pasaj ar fi servit drept refugiu.

Casa Monetăriei

În Casa Monetăriei, situată pe strada Emile Zola, erau bătute monedele principatului. Monetăria a început să funcţioneze din anul 1527. Numită „Domus cementaria et auricusoria” – potrivit unei inscripţii din 1608, lizibilă şi acum pe zid clădirii – Monetăria clujeană a fost înfiinţată de Ioan Zapolya, voievod al Transilvaniei între 1487-1540, iar apoi rege al Ungariei. Casa Monetăriei, amplasată în apropierea bisericii franciscane la limita estică a Cetăţii Vechi, a fost concesionată o lungă perioadă de timp familiei clujene Filstich. În oraş a existat şi o cameră princiară, utilizată drept trezorerie, unde erau preschimbate metalele preţioase.

Aspectul iniţial al Monetăriei a fost modificat radical, datorită faptului că o parte a clădirii a fost dărâmată cu ocazia sistematizării străzilor din zonă.

Casa Piariştilor

„Convictus nobilium” sau Casa Piariştilor este o clădire istorică situată în Strada Universităţii nr. 7, peste drum de actualul sediu central al Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj. „Convictus nobilium” a fost internatul Colegiului Iezuit, apoi al Colegiului Piarist. Construit în stil baroc, edificiul este grupat în jurul unei curţi dreptunghiulare. Deasupra intrării este plasată sigla iezuiţilor, „IHS”, adică „Iesus Hominum Salvator”, şi inscripţia „CON(victus) NOB(ilium)”.

Împreună cu Biserica Piariştilor şi cu monumentul Sfintei Fecioare Maria, Protectoarea de Ciumă, Casa Piariştilor forma un ansamblu arhitectonic. Datorită creşterii numărului de nobili din alte oraşe tentaţi să îşi completeze studiile în Cluj, spaţiile de cazare pe care oraşul le putea pune la dispoziţia studenţilor erau insuficiente. De aceea, la scurtă vreme după încheierea lucrărilor la „Seminarul Báthory”, peste drum de Colegiul Iezuit a fost construit un internat. Clădirea, cunoscută drept Convictus nobilium (Convictul nobililor), a fost realizată în etape succesive, în jurul unei curţi interioare.

Pereţii întregului edificiu sunt masivi, susţinând atât la parter, cât şi la etaje, în foişoare şi în încăperi, bolţi cilindrice cu penetraţii adânci. La mijlocul secolului XVIII, clădirea a fost extinsă cu un foişor şi un refectoriu. Cea mai frumoasă încăpere este „refectoriul” – sala de mese – datorită boltei cilindrice turtite prevăzută cu decoraţii relativ sobre. Acesta este locul în care cei cazaţi la acest internat se întâlneau zilnic, la ceasurile mesei. În sală existau doar mese, nu şi scaune, studenţii fiind nevoiţi să ia masa în picioare. Cazarea la acest convict al nobililor nu era deloc ieftină, motiv pentru care foarte mulţi luptau pentru a obţine burse. Românii care au studiat la Colegiul Piarist aveau de ales între a sta în chirie, cum a făcut Avram Iancu, sau a încerca să obţină una din „bursele maioriene”, acordate de Petru Maior sau „bursele bobiene”, acordate de episcopul Greco-catolic Ioan Bob. Clădirea adăposteşte în prezent mai multe centre culturale.

Ultima oră
Pe aceeași temă