37 C
București
miercuri, 19 iunie 2024
AcasăSpecialSecretele din dosarul arestării lui Vîntu

Secretele din dosarul arestării lui Vîntu

În Jakarta, un ofiţer de securi­tate ales de Vîntu veghea ca Nicolae Popa să nu se predea, precum Ioana Maria Vlas. Popa poate depune mărturii importante în dosarele FNI şi FNA.

Cine este „generalul” din Indonezia care îi asigura paza fugarului Nicolae Popa şi căruia S.O. Vîntu îi plătea un salariu lunar de mii de euro? Şi cine este „şeful” care, contra şase milioane de euro (şase „cisterne”) putea împiedica extrădarea şi chiar eliberarea lui Popa din închisoarea din Jakarta? Acestea sunt două dintre cele mai importante întrebări care se nasc din lecturarea stenogramelor care au stat la baza arestării lui Vîntu, la care RL încearcă să răspundă, cu ajutorul unor specialişti care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Potrivit surselor noastre, „generalul” ar fi un fost ofiţer de Securitate, ales special de Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-i asigura „protecţie” lui Popa prin străinătăţuri. Procurorii au refuzat să ne dezvăluie numele generalului. Este de notorietate faptul ca SOV a angajat foarte mulţi rezervişti ai Securităţii, ai SRI sau SIE, mulţi dintre ei conducând filialele din ţară ale FNI. Se pare că rolul acestui general era extrem de important, dacă SOV a fost dispus să-i trimită anual lui Popa suma de 200.000 de euro, care includea banii de întreţinere şi „salariul lunar al generalului”, după cum rezultă din interceptări.

Vîntu se temea de precedentul Vlas

Un specialist în domeniul „camuflării în străinătate” este de părere că acest general „cel mai probabil era de la SIE, pentru că ei sunt antrenaţi special pentru a se ascunde în afara ţării. Rolul acestuia era atât de a împiedica prinderea urmăritului general, cât şi pentru a împiedica predarea din proprie iniţiativă a acestuia, aşa cum a făcut Ioana Maria Vlas, care s-a predat reprezen­tanţilor Ambasadei României în Israel”. După ce s-a predat, Vlas a sus­ţinut că SOV a fost iniţia­torul, coordonatorul şi beneficiarul principal al celor circa 3.000 de miliarde lei vechi delapidaţi de la FNI şi FNA. Atunci, Vîntu a scăpat de inculpare tocmai pentru că Nicolae Popa fugise din ţară, iar declaraţiile Ioanei Maria Vlas împotriva lui SOV nu au fost suficiente. Toată vina a căzut pe Popa şi Vlas, condamnaţi la 15, respectiv 10 ani de închisoare pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave.

Mai avea nevoie de cinci ani

Pentru Vîntu, aducerea lui Popa în ţară ar putea însemna condamnarea la 15 ani de închisoare şi confiscarea averii, în limita sumelor de care a beneficiat de la FNA şi FNI. Aceste dosare pot fi redeschise, pentru că nu a intervenit termenul de prescripţie. Potrivit avocatului Valere Burlacu „pedeapsa pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave este cuprinsă între 10 şi 20 de ani, iar dacă Popa va declara şi va aduce probe potrivit cărora  Vîntu a fost instigatorul, creierul şi beneficiarul unor sume mari de bani, se poate merge pe instigare sau complicitate, care se pedepsesc cu aceiaşi ani de închisoare ca autoratul. În consecinţă, dacă FNI şi FNA s-au prăbuşit în luna mai 2000, atunci termenul de prescripţie este după 15 ani, adică mai 2015″. Iată un motiv serios pentru ca Vîntu să plătească protecţia lui Nicolae Popa pentru a împiedica extrădarea acestuia către România.

Alte întrebări

În ceea ce-l priveşte pe „şeful” din Indonezia cu care se aranjase eliberarea din arest a lui Nicolae Popa contra „trei cisterne” (trei milioane de euro) plătite înainte de „livrarea pachetului” (adică eliberarea lui Popa) şi alte trei după, specialiştii consultaţi de RL spun că ar putea fi vorba de o „veche” cunoştinţă indoneziană a „generalului”, probabil ofiţer acoperit sau înalt funcţionar indonezian coruptibil. Specialiştii nu exclud nici posibilitatea implicării vreunui angajat al ambasadei noastre la Jakarta care să fi avut legături prin Poliţia sau Justiţia indoneziană.

În afară de aceste două întrebări fără răspunsuri oficiale până acum, conţinutul interceptărilor stârneşte o nedumerire: cum a fost posibil ca, în lunile octombrie şi noiembrie 2009, SOV să vorbească la telefon cu Nicolae Popa atât de deschis, să explice traseul banilor, să nominalizeze persoane, deşi ştia că era urmărit, filat de autorităţi. Era SOV atât de sigur că Traian Băsescu va pierde alegerile? Se pare că da, deoarece după ce Băsescu a câştigat un nou mandat prezidential, Sorin Ovidiu Vîntu nu a mai vorbit la telefon cu Popa şi chiar şi-a disimulat acţiunile de a împiedica extrădarea acestuia, folosindu-se de interpuşii Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian, arestaţi, şi ei, preventiv acum, alături de Vîntu.

Cele mai citite

Școala românească, PISA(tă) în continuare

Ministerul Educației ne-a anunțat că a fost publicat un al treilea volum de rapoarte cu privire la rezultatele obținute de elevii români la testele...

FCSB o va întâlni în turul 2 preliminar al UCL pe Maccabi Tel Aviv. Meciul nu se va disputa în Israel

Dacă FCSB va reuși să învingă formația Virtus din San Marino, campioana României se va confrunta în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor cu...

Bacalaureatul continuă cu evaluarea competențelor digitale

Prima sesiunea a examenului de Bacalaureat continuă astăzi cu evaluarea competenţelor digitale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.Elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine, miercuri...
Ultima oră
Pe aceeași temă