15.5 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăSpecialŞcolile care au rămas repetente. Neacordarea de burse şi lipsa investițiilor în...

Şcolile care au rămas repetente. Neacordarea de burse şi lipsa investițiilor în imobile, probleme majore

Asociația Elevilor din Constanța a elaborat un ­studiu cu privire la modul cum se ­prezintă sistemul de educaţie la începutul noului an ­şcolar.

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a lansat ieri a doua ediție a Indexului accesului la educație al elevilor din județul Constanța, un studiu care măsoară gradul și modul în care autoritățile locale din județul Constanța ­și-au îndeplinit obligațiile legale în vederea asigurării unui acces gratuit, echitabil și universal la educație pentru toți copiii, în anul școlar 2015-2016.

„Rezultatele agregate ale studiului nostru sunt profund dezamăgitoare, acestea arătându-ne existența unei probleme generalizate la nivelul județului: lipsa interesului pentru educație, o atitudine dăunătoare care duce la creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii și la excluziunea socială a multora din copiii de vârstă școlară aflați în situație de risc, probleme care vor accentua subdezvolarea și starea de sărăcie în care se află multe din comunitățile locale din județul Constanța. În urma efectuării mediei tuturor notelor obținute de unitățile administrativ-teri­toriale, prin adunarea punctajelor/indicator, putem spune că județul Constanța a rămas corigent la capitolul asigurării liberului acces la educație, media obținută fiind de 3,23. În cele mai multe cazuri, autoritățile locale nu își îndeplinesc obligațiile impuse de lege pentru asigurarea accesului liber la sistemul de educație pentru copiii din propriile lor comunități”, a precizat Alexandru Manda, președintele AEC.

Burse școlare numai în șapte localități din 70

Nota maximă obținută de o unitate administrativ-teritorială îi aparține comunei Cobadin, care, în urma adunării punctajelor defalcate a însumat o notă de 7,33. Defalcat pe indicatori, cele mai mari probleme în județul Constanța constau în lipsa acordării burselor școlare, o obligație a autorităților locale, conform art. 82 și art. 105, alin. (2), lit. d) din Legea educației naționale. În doar 7 (10%) unități administrativ-teritoriale, din totalul celor 70 analizate, elevii au posibilitatea de a beneficia de burse școlare. Chiar dacă efectele benefice ale asigurării burselor sunt recunoscute pentru reducerea abandonului școlar (bursa de studiu și bursa de ajutor social) și creșterea performanțelor școlare (bursa de merit și cea de performanță) o majoritate covârșitoare a autorităților locale refuză să acorde această facilitate, cel mai probabil din cauza lipsei de interes față de investiția în educarea copiilor care studiază în respectiva localitate, capitalul uman prin care comunitatea locală se poate dezvolta.

Fără pază

De asemenea, în județul Constanța sunt pregnante și alte probleme, care afectează accesul gratuit, echitabil și universal la educație pentru toți copiii de vârstă școlară. Printre acestea se numără lipsa investițiilor majore în imobilele destinate actului de educație – doar în 18 (25,7%) de unități administrative, din ­totalul de 70, autoritățile locale au derulat investiții majore în anul școlar 2015-2016; neasigurarea pazei unităților de învățământ – în doar 22 de localități (31,4%), din totalul de 70, autoritățile locale asigură paza unităților de învățământ, în restul de aproximativ 70% elevii și părinții fiind nevoiți să achite sume de bani pentru asigurarea acestui serviciu; asigurarea cheltuielilor materiale cu bunuri și servicii – în 50% din localitățile județului autoritățile locale refuză să acorde sume destinate cheltuie­lilor materiale cu bunuri și servicii, astfel încât elevii sunt nevoiți să vină cu bani de acasă pentru achiziționarea de bunuri precum: mobilier, instrumente de birotică și papetărie sau pentru servicii cum ar fi cel de renovare a sălilor de clasă.

„În elaborarea indexului am plecat de la o statistică îngrijorătoare, conform căreia 51% din copiii din România se află în risc de sărăcie sau exclu­ziune socială, ceea ce înseamnă că peste 1 din 2 copii români au venituri disponibile sub pragul sărăciei, se află în stare de privare materială severă sau trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii. Un număr de 53 de unități administrativ-teritoriale nu au obținut nota de trecere, punctajele cumulate ale acestora fiind sub 5,00. Aceste autorități locale trebuie să înțeleagă că investiția în educație este o investiție în viitor, fiind unica șansă de dezvoltare a comunităților rurale. Pentru primarii și consilierii locali, aflați în acest moment la început de drum în mandatul 2016-2020, investiția în educație, în vederea creșterii numărului de copii cuprinși în sistemul de învățămât, numărului de absolvenți ai învățamântului liceal, precum și numărul de elevi care promovează examenul de Bacalaureat și acced în învățământul superior, trebuie să devină prioritatea principală, aceasta reprezentând de fapt o investiție pe termen lung în beneficiul întregii comunități locale” – a declarat Alexandru Manda. 

METODĂ

Nouă indicatori

Cercetarea efectuată de AEC a avut la bază nouă indicatori, atât cantitativi, cât și calitativi: asigurarea de alocații bugetare pentru investiții majore, reparații capitale sau consolidări; derularea de investiții majore, reparații capitale sau consolidări; acordarea burselor școlare; cuantumul burselor școlare; asigurarea de subvenții pentru internate și cantine; asigurarea pazei unităților de învățământ; sprijinirea participării la concursuri școlare sau activități recreative; asigurarea cheltuielilor materiale cu bunuri și servicii și existența de alte facilități în vederea asigurării accesului liber la educație.

„Deși se alocă fonduri în vederea derulării de investiții, există cazuri în care acestea nu sunt folosite în mod profesionist, un exemplu fiind comuna Chirnogeni, care a edificat la școala generală din satul Plopeni un grup sanitar în valoare de 240.000 lei, o sumă considerăm noi prea mare pentru construirea unui grup sanitar destinat unei școli cu un efectiv de 146 de elevi.“ Alexandru Manda, președinte AEC

 

Părinții trebuie să plătească pentru paza elevilor, căci școlile nu asigură acest serviciu

Cele mai citite

Pensiile de peste 4.000 de lei nu vor fi impozitate. PSD a votat împotriva propunerii PNL 

PSD a votat, în Comisia de Buget, împotriva propunerii liberalilor care ar fi dus la tăierea pensiilor de peste 4000 de lei și ar...

Revolut Bank lansează în România primul său produs de economisire cu dobândă – conturile de economii direct în aplicație

Revolut, super-aplicația financiară globală cu peste 40 de milioane de clienți din întreaga lume, lansează depozitele de economii cu dobândă anuală pentru cei peste...

Coaliția PSD – PNL pregătește candidați comuni la europarlamentare. Ședința în care se decide lista a fost amânată pentru marți

Coaliția de guvernare, PSD - PNL, pregătește o listă comună de candidați pentru alegerile europarlamentare din iunie 2024. O ședință a liderilor Coaliției, în care...
Ultima oră
Pe aceeași temă