Metodologia care reglementează înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018 a fost supusă consultării publice în perioada 26.01-10.02.2017. Conform proiectului publicat de Ministerul Educației Naționale părinții, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2017 inclusiv, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare, în conformitate cu prevederile legii.
Textul acestei metodologii nu reglementează, din păcate, una dintre cele mai mari nereguli ale şcolii româneşti și anume, selecţia discriminatorie a grupelor de elevi, încă de la clasa pregătitoare. Această practică dovedește că accesul la o educație de calitate în învățământul românesc de stat este un privilegiu.
Este cunoscut faptul că învăţătoarele cu renume de dascăl eficient sunt contactate din timp, se apelează la persoane influente, la cunoștințe, lista clasei este întocmită pe ascuns, iar dacă nu ai fost vigilent să ocupi un loc sau nu ai fost prea convingător, riști să ți se spună că „nu se mai poate face nimic”. Alegerea elevilor în aceste clase se face, în special, în concordanță cu statutul social al părinților.
După încheierea ciclului primar, o altă inechitate se produce uneori. O adevărată bătălie se poartă între părinți pentru ocuparea unui loc în clasele speciale, formate, în general, cu statut de limbă străină predată intensiv. De multe ori competiția pentru obținerea unui loc într-o astfel de clasă capătă forme ilegale, părinții sunt dispuși să facă multe sacrificii și au apărut situații când elevi concurenți și-au auzit colegii, la ieșirea de la proba de concurs, că au avut norocul să le pice chiar subiectele pe care le lucraseră cu doamna cu… o zi înainte.
Această „selecție” este de fapt o formă de segregare acceptată și promovată tacit în societatea românească.
În data de 21.12.2016, au fost emise un ordin de ministru, care adoptă planul de acțiune privind desegregarea școlară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar, și un ordin-cadru pentru interzicerea segregării școlare.
Conform acestui ordin este considerată segregare, pe criteriul statutului socio-economic al părinţilor / familiilor, separarea fizică a elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socio-economic în clase, astfel încât procentul elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socio-economic dintr-o clasă este disproporţionat în raport cu procentul elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socio-economic dintr-o altă clasă , de acelaşi nivel.
Evaluarea statutului socio-economic al părinţilor / familiilor ante-preşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor se face în baza unuia sau a mai multor indicatori cuprinşi în metodologia de monitorizare a segregării şcolare pe criteriul statutului socio-economic al părinţilor / familiilor (cum ar fi nivelul de studii al părinţilor, nivelul veniturilor familiilor, altele).
Documentul amintit are o prevedere care nu este compatibilă nici cu formarea claselor speciale de gimnaziu.
Astfel, constituie segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare separarea fizică a elevilor prin constituirea de clase în funcţie de performanţele şcolare ale elevilor, astfel încât procentul elevilor cu un anumit nivel al performanţelor şcolare, la constituirea unei clase, este disproporţionat în raport cu procentul elevilor cu acelaşi nivel al performanţelor şcolare din alte clase, de acelaşi nivel.
Ministerul îşi propunea, la acea vreme, asigurarea echităţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal Ia toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fără nicio discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă, dizabilitate şi/sau cerinţe educaţionale speciale, statutul socio-economic al familiilor, mediul de rezidenţă sau performanţele şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.
Segregarea şcolară are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:
a) dificultăţi de a atrage elevii în sistemul de educaţie – grad ridicat de neşcolarizare;
b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie – grad ridicat de abandon şcolar;
c) incapacitatea de a atrage şi de a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei;
d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;
e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi la cel al grupurilor vulnerabile Ia segregare şcolară;
f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social şi echitate.
Este regretabil faptul că acest act normativ riscă să nu se aplice și că în nicio luare de cuvânt a noilor reprezentanți ai învățământului românesc nu a fost prezentat ca o prioritate. Încrâncenarea politică axată pe considerentul că tot ceea ce au făcut ceilalți nu este bun, nu face decât să împingă sistemul românesc de învățământ spre zona periferiei democratice.
