In anii entuziasmului post-comunist, Timisoara si Chisinau erau numite "capetele de pod" ale neamului romanesc intregit, orasele Revolutiei romane, simboluri pentru un ideal national unic de la Nistru panÕ la Tisa. Schimburile de tineri erau considerate drept calea cea mai sigura pentru refacerea unitatii neamului, imprastiat pe doua harti, cu interdictii timp de decenii privind referirile la spatiul de dincolo de frontiera estica pentru noi, vestica pentru Basarabia.
Sute de banateni si-au facut studiile la Chisinau, sute de basarabeni au ales sa faca scoala la Timisoara. Asta, in situatia in care n-au ramas la Iasi, Bucuresti, Craiova pana sa vina in vestul Romaniei. Podurile de flori nu s-au construit, fie si pentru cate o zi, fara aportul banatenilor. Zilele Basarabiei rodesc si in primaverile de pe Bega.
Acum inghetul oficial tinde, insa, sa atinga si putinele mladite ale relatiilor dintre cele doua provincii. Podurile de flori au fost de multa vreme abandonate, fara ca in locul lor sa rasara poduri de piatra. Schimburile culturale s-au rarit. Romanii nu mai merg la studii la Chisinau. Cei veniti din Republica Moldova in Romania au probleme serioase cu actele.
Nu calitatea pregatirii scolare le creeaza probleme, nici diferenta de programa. Nici macar putinatatea burselor puse la dispozitie de Statul Roman. Birocratia ii sperie si ii pune in mare dificultate. Cei care au avut naivitatea sa creada ca nu vor mai avea nevoie de aprobarea Consulatului Roman de la Chisinau ca sa revina in tara noastra dupa sarbatori s-au trezit pacaliti.
Incepem scoala dupa vacanta de iarna fara buna parte din studentii basarabeni, blocati de birocratia moldo-romana la ei in tara. Promisiunea ca tinerii vor avea prioritate la vize (gratuite, dar obligatorii) n-a fost respectata. Aparent, toate sunt bune: romanii reproseaza auto-ritatilor moldovenesti ca nu permit deschiderea de consulate suplimentare la Cahul si Balti si se scuza ca personalul angajat la Chisinau nu face fata avalansei de cereri de viza.
Moldovenii ridica din umeri si se spala pe mani. In fond, drumul spre Kiev si Moscova se poate face fara cozi, fara probleme si impedimente. Cine sta in calea tanarului care doreste sa faca scoala in alta parte decat la Chisinau? Sunt atatea destinatii!
La nebunia de la Chisinau se adauga si incetineala cu care autoritatile noastre din tara elibereaza permisele de sedere pentru cetatenii moldoveni. Depuse la inceputul anului scolar, multe cereri de permise n-au fost eliberate inca, in locul lor functionand un soi de adeverinta temporara.
Inflacarati de implinirea obiectivului "integrare europeana", am abandonat cu totul celalalt obiectiv major pe care l-am trambitat, totusi, cu multa emfaza: refacerea spiritualitatii romanesti dincolo de frontiere.
