Traficanţii de persoane câştigă teren şi utilizează noi metode, în schimb puţini dintre aceştia sunt aduşi în faţa justiţiei. Acum este momentul ca UE să-şi îmbunătăţească şi mai mult instrumentele pentru a proteja victimele şi a pedepsi vinovaţii.
Europa este din ce în ce mai unită în acţiunile întreprinse pentru a combate această formă de sclavie a timpurilor noastre – traficul de persoane -, însă în cadrul acestui comerţ condamnabil apar noi tipare. Copiii exploataţi de grupurile de infractori din întreaga Europă se confruntă cu un risc sporit de a fi încă o dată victime ale traficului de persoane atunci când devin adulţi. Tot mai frecvent, ţinta o reprezintă persoanele cele mai vulnerabile din societăţile noastre, cum ar fi persoanele cu handicap, femeile care încearcă să scape de violenţa domestică sau copiii lăsaţi în ţară de părinţi care lucrează în străinătate. Deşi majoritatea victimelor sunt femei, traficanţii nu fac deosebire – bărbaţii sunt obligaţi la munci grele, copiii sunt forţaţi să cerşească şi să fure, fetele şi băieţii deopotrivă sunt exploataţi sexual.
Aceste lucruri se întâmplă tot mai des în interiorul ţărilor UE şi între acestea, acum fiind momentul ca Europa să acţioneze şi să-şi asume responsabilitatea. Astăzi, Comisia Europeană prezintă o strategie pe cinci ani de colaborare în scopul eradicării traficului de persoane. Strategia pune în legătură şi mai strânsă forţele pozitive ale Europei şi plasează victimele în centrul atenţiei.
Cristina din România a fost obligată să se căsătorească la vârsta de 13 ani. A fost adusă în Spania şi Belgia să cerşească în stradă, înainte de a reuşi să scape de răpitorii săi. Lui Mark, un şomer britanic în vârstă de douăzeci şi ceva de ani, i-au fost oferite un loc de muncă şi cazare gratuită în Suedia, însă a sfârşit prin a munci în condiţii asemănătoare sclaviei. Sophie, în vârstă de 18 ani, tot din Regatul Unit, a plecat în Italia cu un prieten, care apoi a vândut-o la aproape 30 de bărbaţi zilnic. Există multe alte astfel de victime – sute de mii în UE şi câteva milioane în întreaga lume.
În aceste condiţii, este descurajant de constatat că rareori cazurile de trafic de persoane ajung în faţa instanţelor de judecată din ţările europene şi că numărul condamnărilor în rândul traficanţilor a scăzut în ultimii câţiva ani, de la aproximativ 1.500 de condamnări în 2008 la 1.100 doi ani mai târziu. În această situaţie, fiecare ţară din UE – nu în ultimul rând România – are o responsabilitate majoră de a se asigura că acestor probleme li se acordă atenţia cuvenită.
Traficul transfrontalier de persoane este un domeniu în care beneficiile unei cooperări la nivel european pot fi cu uşurinţă recunoscute. În ciuda crizei economice şi a greutăţilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, ne unesc valori comune, cum ar fi apărarea drepturilor omului şi protejarea persoanelor vulnerabile din societăţile noastre. Nu trebuie să pierdem din vedere aceste valori, indiferent de criza actuală. Europenii sunt de acord în această privinţă. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, 93% din aceştia consideră că este important ca UE să coopereze pentru a combate traficul de persoane.
Acesta este motivul pentru care trebuie să ne intensificăm eforturile, să ne îmbunătăţim instrumentele şi să tragem învăţăminte din evoluţiile ultimilor ani. Printre priorităţile din strategia pe care Comisia Europeană o prezintă astăzi se numără urmărirea mai multor infractori în justiţie, sprijinirea victimelor prin toate mijloacele disponibile, înţelegerea noilor tipare şi tendinţe. Autorităţile de aplicare a legii din fiecare ţară UE ar trebui să înfiinţeze unităţi naţionale speciale pentru combaterea traficului de persoane. Acestea vor funcţiona ca puncte de contact în cazul în care, de exemplu, autorităţi din altă ţară au nevoie de ajutor pentru o investigaţie aflată în desfăşurare. Vor fi create echipe comune de anchetă, alcătuite din reprezentanţi ai statelor membre ale UE şi ai Europol, autoritatea poliţienească europeană.
În ceea ce priveşte activitatea poliţiei, este mai important decât oricând să se înceapă urmărirea „traseului banilor” – şi anume, să se strângă elemente de probă prin investigarea activelor financiare ale traficanţilor. De asemenea, trebuie să acordăm o mai mare atenţie intermediarilor din acest sector – agenţii corupte care propun contracte de muncă temporară şi alte structuri asemănătoare.
Europa a luat deja măsuri în direcţia cea bună. Anul trecut au fost adoptate acte legislative la nivelul UE care au impus acelaşi grad de gravitate în cazul acestor infracţiuni în faţa instanţelor din întreaga Europă. Statele membre sunt acum obligate prin lege să ofere victimelor asistenţă medicală şi sprijin. Însă putem şi trebuie să facem mai mult. Anul viitor va fi creată o reţea la nivelul UE care va reuni organizaţiile şi autorităţile specializate în sprijinirea victimelor. De asemenea, din fondurile UE vor fi finanţate activităţi de cercetare privind modul în care autorii infracţiunilor îşi schimbă metodele de recrutare, cu o atenţie deosebită acordată platformelor de comunicare socială şi anunţurilor pe internet. Este deosebit de important să analizăm şi aspectul cererii în domeniul traficului de persoane, întrucât nu există victime dacă nu există cumpărători.
Sunt necesare măsuri specifice pentru a ajuta copiii care sfârşesc în ghearele traficanţilor. Conform cifrelor furnizate de poliţia londoneză, preţul de cumpărare a unui copil traficat în Regatul Unit este de 20.000 de euro, o „datorie” pe care victimele pot fi obligate să o răscumpere. În ciuda vulnerabilităţii acestor copii, nu există o modalitate definită în comun la nivelul UE privind modul de a le apăra interesul superior şi privind rolul pe care ar trebui să-l aibă tutorii şi reprezentanţii legali. Astfel de orientări vor fi elaborate acum la nivelul UE.
Acestea fiind spuse, instituirea unei strategii nu este suficientă. În cele din urmă, aceste măsuri depind de voinţa politică din statele membre ale UE şi de resursele alocate de acestea pentru combaterea traficului. Nu trebuie să coborâm ştacheta, dacă dorim să ne facem datoria faţă de victime şi faţă de publicul european. Traficul de persoane trebuie eradicat; graţie strategiei prezentate astăzi, UE poate acţiona împreună pentru a îndeplini acest obiectiv. 
Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne
Myria Vassiliadou, coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane
