Holzindustrie Schweighofer prelucrează aproape 3 milioane de metri cubi de lemn anual în România (1,3 milioane de metri cubi achiziționați din România și 1,5 milioane de metri cubi importați) și are o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de euro.
Managerii Holzindustrie Schweighofer susțin că sunt conștienți de imaginea negativă pe care o au în România, dar că aceasta e departe de realitate. Într-o întâlnire cu presa, aceștia au răspuns, punctual, tuturor acuzațiilor care li se aduc în țară de către organizațiile de mediu, politicieni sau oameni simpli. Să le luăm pe rând:
“Schweighofer taie pădurile României”. “Holzindustrie Schweighofer nu taie nici măcar o rămurică, domeniul nostru de activitate fiind unul complet diferit. Noi nu recoltăm lemnul, noi doar îl prelucrăm”, a răspuns Dan Bănacu, general manager , Holzindustrie Schweighofer Romania.
“Schweighofer procesează mai mult lemn decât are dreptul”. “În realitate, Schweighofer procesează doar 9% din lemnul tăiat în România. De asemenea, peste 50% din lemnul pe care îl procesăm în România e, de fapt, importat”, a spus Jürgen Bergner, unul dintre managerii Schweighofer Group, Austria.
“E suspect că Schweighofer a ales să facă afaceri cu lemn doar în România și nu în altă țară din Europa”. “Înainte de a veni în țara noastră, Gerald Schweighofer, fondatorul grupului, și-a vândut afacerea cu lemn unui concern finlandez. În contractul de vânzare-cumpărare, finlandezii au stipulat că Schweighofer nu are voie să facă afaceri cu lemn în Europa timp de zece ani. Apoi au trecut lista cu țările respective, dar au uitat România. Astfel, Gerald a putut veni aici, unde a deschis prima fabrică de cherestea, la Sebeș. Ulterior, când interdicția din contract a expirat, grupul a deschis o fabric și în Germania, la Kodersdorf”, a explicat Dan Bănacu.
În plus, România avea și alte avantaje: oameni calificați, resurse mari de lemn, ieșire la Marea Neagră, tradiție în industria lemnului, a completat Jürgen Bergner.
“Schweighofer cumpără și procesează lemn tăiat ilegal”. “Dimpotrivă, luptăm cu fenomenul tăierilor ilegale. Compania a investit în 2017 un milion de euro, una dintre măsuri fiind implementarea sistemului de monitorizare GPS TimFlow. Fiecare dintre cele peste 700 de camioane care livrează bușteni în fabricile companiei a fost echipat cu un dispozitiv de monitorizare GPS. Aceste Acesta permite monitorizarea precisă a livrările de lemn începând cu locul de încărcare și până la poarta fabricilor. Setul de date colectat prin TimFlow este pus la dispoziția publicului pe www.timflow.com, unde oricine poate urmări în timp real traseul fiecărui camion”, a răspuns Hannes Plackner, Tehnical Project Manager la Schweighofer Group.
“Pentru că Schweighofer procesează prea mult lemn, pădurile nu au timp să se regenereze”. “Statisticile Băncii Mondiale privind pădurile arată că suprafața împădurită a României crește din ce în ce mai mult. În ultimii 15 ani, suprafața împădurită a crescut cu 4.950 de kilometri pătrați, o suprafață mai mare decât toate parcurile naționale din România la un loc, adică 3.200 de kilometric pătrați. Între anii 2000 – 2015, raportul suprafeței împădurite a crescut de la 27,7% la 29,8%. De fapt, creșterea suprafeței pădurilor nu este surprinzătoare. România recoltează între o treime și o jumătate din volumul care crește anual, în mod natural”, a precizat Jürgen Bergner.
“Schweighofer nu e interesată de reîmpădurirea zonelor de recoltare a lemnului”. “În septembrie 2017 am început, împreună cu Asociația Administratorilor de Păduri și cu sprijinul Universității din Suceava, un proiect multianual de împădurire. De asemenea, începând cu martie 2017, compania a susținut numeroase proiecte de reîmpădurire în regiunile în care este activ din punct de vedere economic. Până în prezent s-au plantat aproximativ 40.000 de puieți”, a spus Michael Proschek-Hauptmann, șeful Direcției Conformitate și Sustenabilitate din Schweighofer Group.
