3 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăSpecialScandalul ICR, comparat cu episodul Băsescu-Raed Arafat

Scandalul ICR, comparat cu episodul Băsescu-Raed Arafat

Dezbaterea din jurul ordonanţei privind Institutul Cultural Român continuă pe tema: ICR e mai politizat în subordinea preşedintelui sau în cea a Parlamentului?

 

USL vrea să elimine „caracterul profund politic dominant” al ICR, au răspuns reprezentanţii Guvernului acuzaţiei celor care s-au împotrivit ordonanţei de urgenţă prin care institutul trece din subordinea preşedintelui României în cea a Parlamentului.

Ordonanţa „subjugă politic institutul”, s-a strigat din tabăra celor peste 2.500 de reprezentanţi ai comunităţii culturale din România, care au semnat o petiţie şi anunţau ieri proteste.

Astfel, dezbaterea a continuat ieri pe tema autorităţii căreia ar trebui să i se subordoneze ICR pentru a fi independentă politic.

„OUG promulgată recent de guvernul USL nu va face decât să introducă forţat în ICR jocurile politice din Biroul Permanent al Senatului. Ne apropiem cu paşi repezi de politizarea ICR şi de anihilarea independenţei sale politice şi culturale”, a transmis şi conducerea ICR.

„Mişcarea Papioanelor” şi cererea de „azil cultural”

Zeci de artişti români, printre care şi regizorul Cristi Puiu, s-au adunat ieri în faţa ambasadei Canadei din Bucureşti, pentru a cere, în mod simbolic, „azil cultural”. Evenimentul a fost relatat de mai multe agenţii de presă străine, inclusiv AFP.

„Ceea ce Traian Băsescu a greşit în privinţa SMURD şi a lui Raed Arafat, dumneavoastră riscaţi să greşiţi acum în privinţa ICR şi a directorului său”, i-au scris lui Victor Ponta, într-o scrisoare deschisă, şi câteva zeci de oameni de cultură şi manageri de multinaţionale, reuniţi în Asociaţia Erudio. O altă scrisoare deschisă adresată lui Ponta a venit din partea unui grup de 50 de traducători literari străini, care şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la ordonanţa de urgenţă semnată de premier.

„O instituţie cu care noi am avut o colaborare excelentă în ultimii ani”, descriu traducătorii Institutul Cultural Român.

Totodată, Cristian Pîrvules-cu – preşedinte Pro-Democraţia, Alina Mungiu Pippidi – pre-şedinte fondator al Societăţii Academice Române, şi scriitorul Norman Manea s-au numărat printre semnatarii unui protest al Alianţei pentru o Românie Curată.

Un protest spontan pentru susţinerea împotriva ordonanţei a avut loc şi sâmbătă seara, pe strada Arthur Verona, în timpul evenimentului Street Delivery. La iniţiativa Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, protestatarii de pe strada Arthur Verona au anunţat că se vor organiza în „Mişcarea Papioanelor”.

Protestatarii din „avionul lui Băsescu”

Unii reprezentanţi ai puterii au reacţionat dur la acuzaţiile societăţii civile şi a oamenilor de cultură. Astfel, purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, a spus ieri că „aproape toţi cei trei care fac acest protest se regăsesc în avionul de la Neptun al preşedintelui Băsescu şi printre colaboratorii plătiţi cu sute de milioane de lei ca să dea cu periuţa pe la televiziuni”.

Într-o notă similară a abordat subiectul şi premierul Victor Ponta, care, aflat într-o vizită în Viena, şi-a exprimat mirarea cu privire la protestele din ţară: „De ce protestează domnul Patapievici? Că nu vreau să-l schimb.” Un pas spre dialog l-au făcut liderii grupurilor parlamentare PSD şi PNL, Ilie Sârbu şi Puiu Haşotti, care l-au invitat pe Horia Roman Patapievici la o discuţie pe tema ICR. Întâlnirea s-a anulat însă pentru că cele două tabere nu s-au înţeles cu privire la participarea presei şi a numărului de invitaţi. „Patapievici vroia să fie toată presa în sală, nu puteam să facem bâlci aici”, a spus unul dintre senatorii USL, citat de Mediafax.

De unde a plecat scandalul

Ordonanţa care a stârnit scandalul ultimelor zile stabileşte că plenul Senatului va numi atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a ICR va fi asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă