14.7 C
București
luni, 4 martie 2024
AcasăSpecialScandal între Pivniceru şi membrii CSM. Motivul: Procedura de selecţie a şefului...

Scandal între Pivniceru şi membrii CSM. Motivul: Procedura de selecţie a şefului DNA şi a procurorului general. Vezi ce spune ministrul Justiţiei

UPDATE Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Oana Schmidt-Hăineală, a anunţat că joi va avea loc o întâlnire de lucru privind procedura de selecţie a procurorului general şi a procurorului şef al DNA, care să corespundă exigenţelor cerute de lege şi de Comisie Europeană. Vezi detalii AICI.

 

UPDATE Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat, după şedinţa CSM, că numirea noilor şefi ai DNA şi Parchetului General vor fi făcute după actualele proceduri, dar că acestea ar putea fi amendate. Ministrul a precizat că că o să prelungească termenul de depunere a candidaturilor, dar “nu va fi 100 de ani”.

—-

Scandal între ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind procedura de selecţie a şefului Direcţiei Generale Anticorupţie (DNA) şi a procurorului general al României.

CSM vrea schimbarea procedurii de numire, dar Mona Pivniceru nu este de acord.

Mai exact, unul dintre motive are legătură cu locul unde ar urma să fie susţinute interviurile candidaţilor la cele doua funcţii. În timp ce Mona Pivniceru a declarat că vrea ca interviurile să aibă loc la Ministerul Justiţiei, membrii CSM vor ca acestea să se ţină în plenul Consiliului.

Motivul este că, astfel, interviurile ar putea fi difuzate online pe site-ul CSM, la fel cum sunt difuzate în timp real şi şedinţele instituţiei. De altfel, transparenţa deplină în procesu de numire este una dintre cerinţele Uniunii Europene.

Marţi a început procedura de selecţie pentru funcţiile de şef al DNA şi de procuror general al României.

Candidaţii trebie să îşi depună dosarul la Cabinetul ministrului Justiţiei. Aceştia vor susţine un interviu în zilele de 2 şi 3 octombrie. Reziltatul final urmează să fie făcut public în data de 4 octombrie.

Citeşte şi:

Pivniceru despre înlocuirea lui Kovesi şi Morar: Nu e un veritabil concurs

Alegerea noilor şefi ai Justiţiei: Mona Pivniceru IGNORĂ recomandările UE

Ministerul de Justiţie a anunţat procedura de selecţie pentru funcţiile de procuror general şi şef al DNA



CSM: Timpul e prea scurt

Juriştii Direcţiei legislaţie ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că este prea scurt termenul dat de Ministerul Justiţiei (MJ) pentru depunerea candidaturilor de către magistraţii care vor să acceadă la poziţiile de procuror general al României şi şef al DNA, potrivit Mediafax.

Plenul CSM a aprobat, marţi, introducerea pe ordinea de zi pentru discuţii a punctului de vedere al Direcţiei legislaţie documentare şi contencios al Consiliului Superior al Magistraturii referitor la anunţul de luni a Ministerului Justiţiei, pentru selecţia procurorilor privind propunerile de numire pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Documentul citat cuprinde patru observaţii privind anunţul MJ în legătură cu selecţia procurorilor pentru efectuarea propunerilor de numire pentru cele două funcţii.

Prima observaţie se leagă de faptul că anunţul a fost postat luni, 17 septembrie, iar termenul maxim de depunere al candidaturilor este de 24 septembrie, ceea ce înseamnă de fapt cinci zile libere.

Candidaţilor li se impune să depună un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere pentru care participă la selecţie până în 1 octombrie, ceea ce înseamnă 11 zile libere, respectiv 15 zile calendaristice.

În document se mai arată că acest termen de depunere al candidaturilor şi al proiectului este mai scurt decât orice termen reglementat pentru alte funcţii de conducere.

Totodată se menţionează că în regulamentele invocate în acest document se prevede că termenele stabilite se calculează potrivit articolului 101 şi următoarele din Codul de procedură civilă, ceea ce înseamnă că termenele pe zile sunt calculate pe zile libere.

O altă observaţie a Direcţiei legislaţie din CSM arată că anunţul Ministerului Justiţiei este însoţit de standarde de procedură, respectiv de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor şi de standarde de evaluare a interviului susţinut de candidat.

Deşi procedurile, se arată în document, au un mod evident un caracter normativ acestea nu îmbracă forma juridică cerută de lege, respectiv acea a unui ordin al ministrului Justiţiei. În acest fel, se arată în document, rezultă consecinţa imposibilităţii contestării pe motive de legalitate a acestor standarde, ceea ce echivalează cu inexistenţa accesului la justiţie privind eventualele disfuncţionalităţi ale procedurii de selecţie.

O a treia observaţie este aceea că deşi procedura este inspirată în unele privinţe din procedura de selecţie pentru funcţii de conducere prevăzută în regulamnentul de organizare şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor cele două proceduri diferă în mod semnificativ în unele aspecte esenţiale.

Astfel, arată sursa citată, “întreaga etapă preliminară a procedurii de selecţie este netransparentă în condiţiile în care analiza şi evaluarea riscurilor depuse de către candidaţi şi menţionate în anunţul de selecţie, aşadar inclusiv al unui număr de minim zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, se realizează de către ministrul Justiţiei, nefiind prevăzute niciun fel de criterii şi fără posibilitatea contestării rezultatelor astfel obţinute”.

CSM mai arată că, deşi la punctul 3 al secţiunii “Desfăşurarea interviului” se prevede că ministrul Justiţiei este sprijinit de un procuror al PICCJ, un procuror DNA, un procuror specialist în management şi organizare instituţională şi un psiholog, ceea ce echivalează cu existenţa unei adevărate comisii de examinare, nu există niciun fel de prevederi cu privire la modalitatea de desemnare a acestor persoane.

CSM mai atrage atenţia că, deşi procedura de selecţie se desfăşoară în faţa acestei comisii, formularea propunerii motivate de numire pentru fiecare dintre funcţiile de conducere este lăsată la latitudinea unui singur membru al comisiei, respectiv ministrul Justiţiei.

A patra observaţie prevăzută în documentul citat arată că “este criticabilă” soluţia indicată la punctul 11 din “standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor”, pentru situaţia în care preşedintele României refuză motivat numirea în funcţia de conducere, respectiv aceea ca rezultatele selecţiei să fie avute în vedere pentru formularea unei propuneri de numire.

“Practic, în momentul în care ministrul Justiţiei formulează propunerile motivate procedura de selecţie ia sfârşit, aceasta fiind urmată de avizul CSM şi înaintarea propunerilor preşedintelui României. După desemnarea procurorului selectat pentru oricare dintre funcţiile de conducere vizate nu este posibilă decât declanşarea unei noi proceduri de selecţie”, se mai arată în punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie a CSM.

În vederea asigurării a unui caracter cât mai obiectiv şi mai transparent al procedurii de selecţie pentru aceste funcţii, în acord cu poziţia constantă a CSM, soluţia legislativă care se impune este acea a adoptării unei noi proceduri de selecţie similare cu cea prevăzută pentru preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), reglementată de art. 53 alin. 1 din Legea 303/2004.

Concret, se arată în document, propunerile pentru funcţiile de conducere stipulate din cadrul Ministerului Public “să fie formulate de către CSM în urma analizei în cadrul secţiei pentru procurori”.

“Această soluţie corespunde din punct de vedere legislativ identităţii de statut a magistraţilor judecători şi procurori şi rolului CSM de garant al independenţei justiţiei şi nu ar afecta în niciun fel autoritatea ministrului Justiţiei asupra procurorilor”, se mai arată în document.

Membrii CSM au discutat aceste observaţii – emise la o zi după ce MJ a anunţat oficial declanşarea procedurii, deşi fostul ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean, o mai anunţase o dată.

CSM urmează să stabilească dacă îşi însuşeşte acest punct de vedere sau nu.

MJ a anunţat, luni, că selectarea procurorilor se face în perioada 18 septembrie-4 octombrie 2012.

“Anunţul este însoţit şi de Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea 303/2004 şi de Standardele de evaluare a interviului susţinut pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004”, informează luni MJ.

La elaborarea documentaţiei au fost avute în vedere şi recomandările Comisiei Europene, transmise Ministerului Justiţiei la data de 11 septembrie 2012.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat, potrivit unui comunicat difuzat după întâlnirea cu premierul Victor Ponta, că pentru atingerea de către România a obiectivelor MCV este deosebit de important ca numirea procurorului general şi a şefului DNA să fie derulată “corect şi transparent”.

Cele mai citite
00:01:03

VIDEO. Albania, precaută față de Rusia, redeschide o bază aeriană din epoca sovietică

Albania, membră a NATO, care nu are propriile avioane de luptă, a deschis luni (4 martie) o bază aeriană reconstruită din epoca sovietică pentru...

Nu are echipă nici în liga a II-a, dar îşi trage stadion de 100 de milioane de euro!

Deşi Oradea nu are nicio echipă de fotbal care activează în primele două ligi, primarul urbei, Florin Birta, a anunţat că municipalitatea va...

Cele mai eficiente scurtături Excel pentru analiza datelor

În era digitală în care datele sunt din ce în ce mai prezente și importante, cunoașterea unor instrumente eficiente pentru analiza lor devine esențială....
Ultima oră
Pe aceeași temă