Desigur, ramane o provocare la senzational sa vizionezi "Regele Lear" de Shakespeare, numit acum "Lear", intr-o distributie numai cu actrite. Spectacolul este integrat Festivalului Uniunii Teatrelor Europene ce se desfasoara in Capitala intre 27 octombrie – 21 decembrie, organizat de Teatrul "Bulandra", un eveniment cultural de marca. Dar… "Sa spunem ce simtim, nu ce s-ar cere" despre acest spectacol, vorba lui Edgar fiul lui Gloucester, rostita la finalul tragicei povesti a regelui Lear.
"Lear" de William Shakespeare
Adaptare si regie: Andrei Serban
Traducere: Ioana Ieronim, Andrei Serban, Dana Dima
Decor: Dragos Buhagiar
Costume: Lia Mantoc
In distributie: Mariana Mihut, Valeria Seciu, Andreea Bibiri, Virginia Mirea, Dorina Chiriac, Ada Navrot etc.
Spectatorii vor ajunge in sala dupa ce urca treptele pentru intrarea de sus a salii. Publicul se va aseza de o parte si de alta a spatiului de joc. Spectatorii trebuie sa aiba grija sa nu isi procure bilete pentru locurile din marginea intrarii de la paravanul negru pentru ca nu vor putea urmari secvente importante ce se joaca, de fapt, in spatele lor. Decorul lui Dragos Buhagiar este minimalist, construit functional, cu spirit de arhitect pentru a oferi multiple spatii de joc. De la zidurile cetatii ce se vor prabusi devenind ruine pentru refugiul lui Lear, la sugerarea simplista – in cealalta extrema a spatiului de joc – a unui desert, pana la puzzle-ul din centru ce va gazdui un rau si trei oaze: din pamant si din nisip alb si rosu, fiecare cu menirea sa, decorul lasa camp deschis ilustrarii diverselor locuri ale actiunii.
Costumele Liei Mantoc apropiate ca desen de timpurile noastre, imbraca si dezbraca elegant femeile. Barbatii (interpretati tot de femei) de la curtea regelui Lear au o tinuta festiva pe care unii si-o vor pierde in decaderea lor din ranguri. Traducerea realizata de Ioana Ieronim, Andrei Serban si Dana Dima incearca o contemporaneizare a limbajului, o apropiere de lumea de astazi a telefoanelor mobile, pistoalelor si body-guarzi-lor pe care ii va folosi adaptarea regizorului. Secventele muzicale incearca sa imbine acorduri din John Cage, Schubert, Sostakovici, Ravi Shankar, raga indiana, tobe africane, gamelane balineze. Rezultatul acestei imbinari e ciudat, confuz ca motivare, mai ales ca in cantarile Bufonului mai intervin si acorduri cu iz de manele si hip-hop.
"Vrei sa fii miliardar?"
Jocul lipsit de replica cu un balon albastru al Cordeliei si Bufonului ar fi un fel de prolog al spectacolului. Balonul va mai interveni si in final adus tot de Bufon, cand ploua in spatele aparitiei de vis a Cordeliei ce tine ridicata coroana disputata a regelui Lear. Isi fac apoi aparitia Kent, Gloucester si fiul sau vitreg, Edmund cel invesmantat intr-un costum modern din piele, care are o pata rosie pe buza de sus, al carui rost nu l-am putut descifra, din pacate, nici dupa trei vizionari ale reprezentatiei. Venirea regelui aduce in scena multime de curteni, asezati pe scaune, ce vor asista la renuntarea lui Lear la domnie si impartirea regatului celor trei fiice. Regele pare un dictator jovial aplaudat la comanda de supusi.
Amintind de concursul unei televiziuni "Vrei sa fii miliardar", dictatorul imparte harta Romaniei Mari ce se afla in spatele sau, lui Goneril si Regan, nemultumit fiind de raspunsul Cordeliei la intrebarea cat de mult il iubeste. Goneril si Regan ii declara iubirea prin recitari patetice, amintind de poeziile patriotice ale "Cantarii Romaniei". Aluziile la un trist trecut comunist sunt evidente. Se isca intrebarea logica, totusi, ce dictator si-a impartit generos puterea, renuntand la ea?! Lear ar fi un caz special, deoarece pe parcursul actiunii declinul cauzat de lipsa de putere il va duce la nebunie pe fostul dictator, care va deveni uman si va descoperi sensurile profunde ale relatiilor interumane din jurul sau. In spectacol, cu toate ca spatiul de joc este neconventional, iar spectatorii sunt in preajma actritelor, se folosesc microfoane; Regan si Goneril isi recita declaratiile de iubire catre tata la microfon, iar Lear e dotat cu o lavaliera pentru amplificarea unor replici in anumite situatii.
Dar sa revenim la povestea "Regelui Lear", cum e ilustrata de acest spectacol. Lear isi arata pornirile de despot cand se revolta in fata declaratiei Cordeliei, slujitorii sai vor cadea de pe scaune la pamant, inspaimantati. Kent incearca sa-l domoleasca dar este alungat de Lear si pleaca in desertul ce se afla in spatele hartii Romaniei Mari. El se va deghiza in Caius ca sa-l slujeasca totusi, in continuare pe Lear. Sosesc si regele Burgundiei si cel al Frantei – care vorbeste afectat cu accent frantuzesc! – sa o peteasca pe Cordelia.
Gloucester cu un binoclu la ochi va prevesti apoi ca vin vremuri grele, ascultat fiind de fiii sai, Edmund "baiatul de baiat" cel vitreg si Edgar, un intelectual, cu cartea in mana si ochelari, de care va scapa cand se deghizeaza in Tom. La curtea lui Goneril si Albany cel timid, fiica joaca volei cu Oswald, si in cele din urma soseste Lear insotit de suita sa de body-guarzi obraznici si cu ochelari negri. Regele va avea prima sa infrangere cand Goneril isi racneste nemultumirea fata de suita tatalui. Bufonul, ce se afla in preajma regelui, vesteste inceputul nebuniei.
Oswald incearca a face amor cu Goneril. Singur ramas, regele porneste cu valiza spre Regan, cea de a doua fiica, si traieste imaginea unei fantasme in care cele doua fete apar ca doua feline gata de atac. Bastardul il va discredita apoi pe Edgar in fata tatalui si isi va manji fata cu ketchup ca sa-si impresioneze parintele. Edgar va fugi si se va deghiza in Tom cel gol, golut, o fiinta provenita parca dintr-un trib. Urmeaza si o scena cand Oswald si Kent se usureaza, iar primul isi da si nadragii jos pentru altceva! Intervin Edmund si Cornwall, sotul lui Regan, care il va lega in lanturi pe Kent. In acelasi timp Edmund se pipaie cu Regan, cu intentii erotice. Umilirile lui Lear se vor amplifica si prin intalnirea cu Regan etc. Se continua actiunea, se declanseaza o furtuna, se darama zidul cetatii, iar Lear, Bufonul si Kent ramasi printre ruine isi cauta adapost. Incepe o ploaie care se inteteste. Bufonul anunta: "Pauza".
Si filmele horror pot fi interesante
Cea de a doua parte debuteaza cu monologul regelui care descopera ca oamenii sunt tare napastuiti, privind la sarmanii ce merg pe raul care traverseaza acum mijlocul scenei. Bufonul va face o noua profetie. Conflictul se acutizeaza. Edmund vorbeste la telefon cu Gloucester despre debarcarea francezilor, discutiile telefonice vor continua si intre bastardul tradator si Cornwall. Dupa un alt delir al regelui, cel al judecatii fetelor, intervine scena maltratarii lui Gloucester de catre Cornwall si Regan. I se vor smulge unghiile, i se vor scoate ochii (din nou abundenta de ketchup etc.). Cornwall va fi ucis de un slujitor revoltat de cele intamplate. Regan, tigroaica, Edmund si Oswald sunt personaje din nou implicate in scene erotice etc.
Se face dragoste pe cadavrul lui Cornwall s.a.m.d. Gloucester vrea sa se sinucida dar e salvat de Edgar (Tom). Se prefigureaza cu fum, scene de lupta intre englezi si francezi, dar si Edgar se va lupta cu Edmund, cel din urma fiind rapus cu chipul plin de sange (ketchup). Pe rand, vor mai muri cele doua fete rele, una otravita de sora care se sinucide, si Gloucester va fi rapus de inima rea. Scena se va umple de morti, Bufonul va sugera ca se spanzura, Kent se va sinucide impuscandu-se etc. Am amintit secvente din spectacol, in noua versiune "Lear" pentru a va "spune ce am simtit", ca spectator, la un fel de film socant cu secvente horror.
Regizorul Andrei Serban declara ca "actorii romani, mai ales cei tineri, nu au nici disciplina, nici rigoare dar au, in plus, o totala lipsa de responsabilitate". Despre interpretarea actorilor, mai precis a actritelor, in viziune regizorala conceputa de Andrei serban puteti citi in editia de astazi a ziarului "Romania libera".