30.1 C
București
luni, 8 august 2022
AcasăSpecialRușii ne taie gazele. Care sunt efectele?

Rușii ne taie gazele. Care sunt efectele?

Ministrul pentru energie, Răzvan Nicolescu, dă asigurări că nu vor apărea sincope majore, iar populația nu va avea de suferit. Experții avertizează că impactul asupra industriei și, implicit, asupra consumatorilor este greu de cuantificat.

Cantitatea de gaz furnizată de Gazprom României a scăzut cu 10%, fără ca Rusia să dea vreo explicație. „Am încercat să discut luni cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom”, a afirmat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Acesta a dat asigurări că populația nu va avea de suferit nici dacă va fi o iarnă grea: „Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile importate – aproximativ 200.000 metri cubi pe zi sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă”. În schimb, Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum, arată că totul va depinde de cât de grea va fi iarna și de măsurile pe care le va lua Guvernul. “Comisia Europeană a publicat recent un studiu privind securitatea energetică a UE și riscurile în ceea ce privește reducerea sau chiar stoparea furnizării de gaz din Rusia. Pentru România soluțiile indicate în studiu sunt creșterea producției interne, reducerea consumului prin întreruperea marilor consumatori și utilizarea altor combustibili, cum ar fi păcura, atât ­CET-urile, cât și alte instalații industriale putând funcționa astfel”, explică Otilia Nuțu. Aceasta arată că în prezent se creează cadrul legal pentru întreruperea alimentării marilor consumatori, care vor beneficia în astfel de situații de despăgubiri din partea statului. “Sper să nu ne trezim că se vor plăti despăgubiri exagerat de mari. Oricum, ­DIICOT arată că marii consumatori au o relație specială cu statul”, spune reprezentanta Expert Forum.

Reducerea cantităţilor de gaze livrate României nu va afecta populaţia, este părerea lui Dumitru Chisăliţă, expert în energie. Efectul asupra industriei este însă dificil de cuantificat, continuă acesta. Industria este responsabilă de trei sferturi din consumul anual de gaze. Reducerea livrărilor de gaze de la intern ar putea direcţiona producătorii industriali către gazul de import mai scump, cu un efect de micşorare a rentabilităţii. „Gazul metan poate fi înlocuit cu alţi combustibili, însă se pune problema costurilor suplimentare”, afirmă expertul. Perioada sensibilă este cea de iarnă. Odată depăşită aceasta, livrările reduse de gaz din import devin o provocare mai uşor de gestionat, adaugă el.

UE, principalul client al Gazprom

Otilia Nuțu afirmă că reducerea cantității de gaz livrat de Rusia României este efectul interconectării cu Republica Moldova prin gazoductul Iași-Ungheni, a cărui construcție este considerată ca fiind primul pas al UE pentru a sparge monopolul Gazprom în Europa. “Până acum, Rusia a sancționat toate țările care au exportat gaz Ucrainei. Mă refer la Polonia, care s-a trezit fără nici o explicație că i s-a redus cu 45% cantitatea de gaz livrat de Rusia, și Slovacia, care a rămas fără 10% din gaz. Ungaria nu a primit încă avertisment. Noi nu putem furniza gaz Ucrainei deoarece gazoductul de la Isaccea funcționează într-un singur sens”, arată Otilia Nuțu.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, adică 88% din gaz este asigurat din producția internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Uniunea Europeană a impus vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei, care prevăd, printre altele, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una dintre puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă. “Dacă țările europene ar fi mai bine interconectate între ele, nu ar mai fi dependente de gazul rusesc, iar Gazprom nu ar mai dicta prețul”, spune Nuțu. Aceasta arată că cel mai bun client al gigantului rus este UE, către care livrează 60% din totalul gazelor exportate. În schimb, doar 25% din gazul importat de statele europene provin de la Gazprom. “Rusia și China au negociat construcția unui gazoduct, astfel încât Gazprom să nu mai depindă de UE. Întrebarea este cine va ajunge primul? UE va reuși să realizeze interconectările înaintea construcției gazoductului? Eu cred că Europa o va lua înainte deoarece conducta ce va lega Rusia de China nu este viabilă economic, costurile fiind prea ridicate”, susține reprezentanta Expert Forum.

În ultimul deceniu, Rusia a oprit de mai multe ori furnizarea gazelor ­către Ucraina, respectiv în 2006, 2009 și ­începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ.  

88% din cantitatea de gaz consumată de România provine din producție internă, diferența fiind importată din Rusia.

Situația în Europa Centrală şi de Est

Statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii. Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei. Bloomberg a făcut o a analiză privind capacităţile ţărilor din regiune de a se proteja în ipoteza unei scăderi drastice a livrărilor de gaz din Rusia.

România ar urma să intre în iarnă cu capacităţile de stocare aproape pline. Producem o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilităţile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, nu a precizat ce cantitate de gaz este înmagazinată în aceste capacităţi, însă a spus  că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi. Cantitatea ar ajunge pentru două luni de iarnă, luând în calcul faptul că zilnic, în anotimul rece, se consumă 50 milioane metri cubi, fiind însă zile în care consumul atinge şi 60-70 milioane metri cubi.

Cehia, Polonia. Potrivit Bloomberg, cele două ţări au suficient spaţiu de înmagazinare a gazelor naturale.

Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceară guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

Slovacia a anunţat că îşi va extinde reţeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantităţi suplimentare de gaze. La fel ca şi compania naţională de gaz poloneză, cea din Slovacia a  raportat în ultimele zile scăderi ale cantităţilor de gaze livrate de Gazprom.

Letonia este considerată a fi de către unii analişti singura ţară capabilă să supravieţuiască fără gazul rusesc. „Letonia este singura capabilă să supravieţuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte ţări din centrul şi estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare”, spune Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis. Oficialii letoni au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

Lituania. Rezervele de gaze ale acestei ţări sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius.

Bulgaria. Alături de Serbia, Bulgaria este unul dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care îşi asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina. „Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absenţa gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potenţialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei şi Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantităţile zilnice de gaze ruseşti livrate prin Ucraina”, apreciază Mikhail Korchemkin.

Austria, ţară în care îşi are sediul OMV, compania mamă Petrom, ce extrage o bună parte din gazul românesc, susţine că nu are probleme. Livrările de gaze către Austria au fost, de asemenea, reduse cu 15% joi şi vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primeşte oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.

Ungaria, ţară care ar putea fi una dintre cele mai afectate ţări de oprirea livrărilor de gaze, a anunţat că monitorizează necesitatea de creştere a rezervelor strategice. Ministerul Dezvoltării din ţara vecină analizează posibile măsuri care să determine operatorii din piaţă să crească rezervele peste niveul minim obligatoriu.

Estul Europei, mai vulnerabil

Uniunea Europeană ar putea interzice exporturile de gaze şi să limiteze consumul industrial, pentru protejarea aprovizionării cu energie a utilizatorilor casnici în această iarnă, în eventualitatea în care Rusia ar opri livrările de gaze din cauza crizei din Ucraina, potrivit unei surse comunitare. Cumpărătorii de petrol şi cărbune pot găsi alţi furnizori relativ uşor, dar statele din sud-estul Europei primesc majoritatea gazelor de la grupul rus Gazprom. Europa primeşte gaze naturale lichefiate (GNL) în porturile de la Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic, şi prin intermediul navelor venite din Qatar şi Algeria, dar cumpărătorii europeni deseori revând încărcăturile în străinătate, pentru a obţine preţuri mai mari decât pe piaţa locală.  O sursă de la Comisia Europeană a declarat că este analizată posibilitatea de a interzice această practică, pentru a spori rezervele. „Pe termen scurt, suntem foarte îngrijoraţi în legătură cu aprovizionarea cu gaze a Europei de Sud-Est. Speranţa noastră este că, în cazul blocării livrărilor, reglementarea 994/2010 ar putea împiedica revânzarea gazelor lichefiate din Europa şi limita consumul industrial de gaze, pentru a proteja populaţia”, a spus sursa, care cunoaşte planurile de urgenţă ale Comisiei în privinţa energiei. Reducerea consumului de gaze din industrie ar afecta economia europeană deja fragilă, în timp ce interzicerea revânzării gazelor lichefiate ar afecta veniturile companiilor de utilităţi. Companiile energetice europene s-au pregătit pentru o eventuală oprire a livrărilor prin stocarea unei cantităţi cât mai mari de gaze, depozitele fiind pline în proporţie de 90%, respectiv 70 de miliarde de metri cubi, cantitate echivalentă cu 15% din necesarul anual al Europei. Rusia acoperă circa o treime din cererea de petrol, cărbune şi gaze din Europa, potrivit datelor UE. În schimb, primeşte circa 250 de miliarde de dolari pe an, respectiv aproximativ două treimi din veniturile guvernamentale. Problema este că reţeaua europeană de conducte a fost construită pentru a transporta gaze de la est la vest. Eforturile de a dezvolta reţeaua de furnizori sunt în curs, cum ar fi construcţia de terminale pentru GNL la Oceanul Atlantic, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea din această iarnă din sud-estul Europei.  

Cele mai citite

Securicii fac poc, serviți cu AOC

Reducerea posturilor guvernamentale rămâne doar un enunț de adormit Mitsura. De parcă n-ar exista destule instituții controlate prin acoperiți, guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni...

Tusea și Junghiul, pentru Primăria Capitalei

Bucureștiul ar trebui recunoscut ca unul dintre cele mai rezistente orașe din lume. Capitala noastră continuă să existe, în ciuda torturilor la care a fost...

Cum te pregătești pentru venirea pe lume a copilului? 4 cumpărături esențiale

Odată cu apropierea momentului în care vei naște, trebuie să ai deja cumpărate anumite lucruri esențiale pentru îngrijirea bebelușului. Chiar dacă trebuie să fii...
Ultima oră
Pe aceeași temă