Deşi masacrul din Houla, în care 108 persoane, printre care peste 30 de copii, au fost ucise cu cruzime de trupele şi susţinătorii preşedintelui sirian Bashar al Assad, a fost condamnat la unison de opinia publică mondială, Organizaţia Naţiunilor Unite (singura instanţă care poate conferi legimitatea necesară unei intervenţii armate) continuă să fie blocată de refuzul Rusiei şi Chinei de a îşi retrage sprijinul acordat lui Assad.
Miercuri, Susan Rice, ambasadorul SUA la ONU, a lansat un nou apel la adresa celor două state, explicând că nu există decât trei scenarii posibile pentru continuarea conflictului din Siria, după cum relatează publicaţia germană Der Spiegel. În primul (şi cel mai puţin plauzibil), guvernul de la Damasc renunţă de bunăvoie la alte acte violente împotriva populaţiei civile. În al doilea scenariu, ONU creşte, printr-un nou set de sancţiuni, presiunea asupra regimului lui Assad. Al treilea scenariu, pe care Rice l-a numit, având în vedere evoluţiile actuale, „cel mai probabil”, prevede continuarea violenţelor, „moartea planului Annan” şi o eventuală extindere a conflictului în întreaga regiune.
Deşi statele europene sunt în mare parte de acord cu faptul că pesimismul lui Rice este mai mult decât întemeiat, totuşi o soluţie este departe de a se întrevedea. Propunerea preşedintelui francez Francois Hollande de a interveni în conflict a fost criticată până şi de către propriul său ministru de Externe, Laurent Fabius, care a avertizat că armata siriană este una puternică şi profesionistă, care nu poate fi comparată cu trupele fostului dictator libian Muammar Gaddafi. De asemenea, Statele Unite, fără a căror participare o intervenţie armată ar fi exclusă, nu sunt dornice de o nouă aventură militară – şi în nici un caz cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale.
Singura posibilitate rămasă pentru a modera violenţa regimului Assad este, deci, o întoarcere cu 180 de grade a Moscovei – care pare însă puţin dispusă (şi deloc motivată) să îşi trădeze aliatul. În vizita pe care Vladimir Putin o va face la finele săptămânii la Paris şi Berlin, este puţin probabil ca preşedintele rus să fie dispus să adopte o poziţie nouă. De altfel, acest lucru a fost subliniat deja de purtătorul său de cuvânt, Dimitri Peskov, care a declarat agenţiei de ştiri Reuters că „încercarea de a pune presiune pe Moscova este inadecvată”; Rusia nu este dispusă să îşi modifice poziţia de până acum. Pentru Siria, aceasta este o veste cât se poate de proastă. Pentru Assad însă, este una deosebit bună.
