Liderul Olexandr Turcinov a acuzat luni Rusia că acţionează pentru înlăturarea puterii legitime de stat a Ucrainei după ce rebelii pro-ruşi au declarat o victorie masivă la referendumurile organizate asupra autonomiei regiunilor din est. OSCE, Berlinul şi Parisul consideră referendumurile pro-ruşilor neconstituţionale. Fraude nenumărate şi violenţele nu au lipsit, dar Rusia declară ostentativ că va respecta voinţa populaţiei din estul ucrainean.
Separatiştii pro-ruşi jubilează. Şeful „comisiei electorale” a „Republicii Populare Doneţk”, Roman Liaghin, a anunţat că referendumul asupra „suveranităţii statale” a Doneţkului a fost aprobat cu 89,07% din voturi, 10,19% votând împotrivă, participarea la urne fiind de 74,87%. La Lugansk, capitala altei „republici populare” din est, DA a obţinut 96%, potrivit rezultatelor anunţate luni. La fel ca în Crimeea, unde s-a spus că referendumul obţinuse peste 87%, în realitate fiind doar 15%, aşa cum a dezvăluit din eroare Kremlinul pe internet, mai precis Comisia prezidenţială pentru drepturile omului. Neregulile scrutinului au fost nenumărate, nici un observator nu a fost invitat, oameni înarmaţi au fost prezenţi în numeroase birouri de vot, nu s-au izolat cabinele de vot, buletinele nu au fost numerotate, contrar normelor în vigoare în ţară. Şi mai ales permisiunea acordată cetăţenilor să voteze în orice birou de vot doresc a făcut derizorie constituirea de liste electorale. Cu un simplu paşaport, fiecare elector putea să voteze pe „liste complementare” şi sunt semnalate voturi multiple.
În semn de solidaritate, Rusia susţine rezultatele celor două referendumuri controversate din regiunile ucrainene estice Doneţk şi Lugansk. În acelaşi timp, Moscova a cerut guvernului ucrainean de tranziţie să „dialogheze” cu separatiştii pro-ruşi.Media occidentală menţionează că sunt mesaje contradictorii din partea liderilor de facto ai rebeliunii ucrainene . În teorie, referendumul oferă un drept la „autodeterminare”, o pârghie pentru obţinerea de concesii majore din partea Kievului, în caz contrar, avertizează cei doi lideri separatişti, „republicile lor populare” îşi rezervă dreptul să se întoarcă spre Rusia. Dar, evenimentele din Dombas înseamnă deja încă un pas spre ruperea Ucrainei. Şeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, Andrii Parub, a declarat că referendumul este „propaganda lui Putin”, „referendumuri similare fiind organizate de Hitler în Austria”. Această nouă lovitură de forţă regizată de Kremlin a început cu multe săptămâni înaintea scrutinului, o parodie organizată fără autorizarea puterii centrale a ţării, cu oameni înarmaţi care au patrulat regiunea pentru a instaura teama locuitorilor, cu clădiri publice ocupate de oameni cu cagule. Rezultatul era previzibil. Aşa cum declarau numeroşi analişti occidentali, Putin nu a avut nevoie să trimită armata rusă în Ucraina pentru a cuceri estul ei, adică partea care îl interesează.
Solidaritatea UE
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, era aşteptat luni seară la Kiev pentru o întâlnire cu premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, şi pentru a transmite susţinerea UE pentru alegerile prezidenţiale din 25 mai, pe care Rusia le vrea amânate cu orice preţ. La Bruxelles, miniştrii europeni de Externe s-au reunit şi au căzut de acord pentru un nou lot de sancţiuni contra Rusiei, pe care o acuză că trage sforile în criza ucraineană. Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a descris votul privind secesiunea unei părţi din estul Ucrainei ca „ilegal” şi este posibil să revină în Ucraina, marţi.
Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a precizat că Rusia nu şi-a retras trupele sale masate la frontiera ucraineană, în pofida promisiunilor făcute în acest sens.
Franţa va livra ruşilor Mistralul
În pofida crizei din Ucraina, Franţa nu are intenţia să suspende livrarea către Rusia a celor două nave de război ultramoderne tip Mistral. Contractul de 1,2 miliarde euro nu are vocaţia să devină parte a unui pachet de eventuale sancţiuni economice ale UE contra Moscovei. Polemica s-a amplificat în ultimele zile, după ce Victoria Nuland, adjunctul secretarului de stat american pentru Europa, a atenționat Franţa asupra vânzării navelor de război Mistral către Rusia. Declaraţia a iritat Parisul şi preşedintele Hollande, aflat sâmbătă în Germania, a declarat la conferinţa de presă de după întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel că „acest contract a fost semnat în 2011, se execută şi va fi încheiat în octombrie. Pentru moment, nu este pus în discuţie”.
Jocurile lui Rogozin pe Twitter
Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, unul din înalţii responsabili ruşi sancţionaţi de UE şi SUA, a luat drumul Tiraspolului la 8 mai pentru a serba „victoria asupra fascismului”. La întoarcere, avionului său i-a fost interzisă survolarea spaţiului aerian al României şi Ucrainei. Furios, fostul ambasador al Rusiei la NATO, cunoscut pentru ieşirile violente, a trecut la atacuri pe Twitter imediat ce a reuşit să aterizeze la Moscova, cu un avion de linie. „La cererea Washingtonului, România a închis spaţiul său aerian. Şi Ucraina nu îmi permite din nou să trec. Data viiitoare voi lua un Tu-160”, a scris el, evocând emblematicul bombardier strategic rus. Rogozin supervizează puternica industrie rusă a armamentelor. Ministerul de Externe român a considerat remarca în mod special periculoasă în contextul actual. Bucureştiul a cerut explicaţii Moscovei dacă remarcele lui Dmitri Rogozin „reflectă poziţia oficială a Kremlinului faţă de România, membră a UE şi NATO”. Răspunsul imediat al lui Rogozin a fost: „Da, domnilor români, vă vom explica foarte rapid exact ce sunteţi şi ce gândim cu adevărat despre voi”. Declaraţiile preşedintelui Băsescu după afirmaţiile lui Rogozin au menţionat că reacţia inadecvată a acestuia a fost datorată unei cantităţi mai mare de alcool absorbit. Luni, a venit riposta lui Rogozin, tot pe Twitter – „De câte pahare de whisky a avut nevoie Băsescu pentru a-şi face curaj să închidă spaţiul aerian pentru avionul meu”. Luni, preşedintele Băsescu a subliniat că Rogozin a jignit românii pe Twitter şi, deşi declaraţiile ofensatoare ale oficialului rus sunt lansate pe reţele sociale, deci nu reprezintă o poziţie oficială, ele nu pot rămâne fără o replică pe măsura lui. Rogozin este „nebunul palatului” şi vrea să enerveze şi nu poţi să cazi în capcana lui. Când era ambasador la NATO, nimeni nu îl lua în seamă. Trebuie să îi răspunzi pe măsura tonului şi minţii lui, până nu este vorba de o poziţie oficială a Moscovei, a mai declarat Băsescu. „La un comunicat elevat din partea rusă, vom răspunde elevat.”
