Un studiu realizat de „Financial Times” releva ca din Portugalia, in Vest, la Ucraina, in Est, compania ruseasca Gazprom, instrumentul politic al Kremlinului, isi extinde prezenta pe piata europeana si, desi grupul monopolist rus insista asupra scopurilor sale comerciale, UE realizeaza ca este vorba despre o provocare politica.
Dupa intrarea in forta a gigantului gazier rus in proiectul energetic Sahalin-2, dupa o campanie de presiuni din partea autoritatilor de la Moscova, se pune chiar problema securitatii investitiilor straine in Rusia. Gazprom, arma predilecta a Kremlinului in drumul de recucerire a puterii politice si economice, a obtinut, joi, 51% din giganticul proiect gazier si petrolier Sahalin-2 din Extremul Orient rus, care era controlat de compania anglo-olandeza Shell. „Nu veni in contact cu Rusia”, titra britanicul „The Economist”, avand pe coperta o caricatura a presedintelui Putin ca Al Capone cu palarie din fetru, tintind cu o arma in forma de pompa de benzina. „Utilizarea de catre Putin a energiei drept arma nu este decat un exemplu al unei Rusii care pare astazi la limita gangsterismului.” Operatiunea Sahalin-2 pune capat unei saga de cateva luni pe fondul acuzatiiilor Moscovei de nerespectare a mediului de catre proiectul Shell, prezentat drept cea mai importanta investitie privata realizata vreodata in lume. Analistii rusi atrag atentia asupra pericolului acestei politici a Kremlinului, care prin Sahalin-2 a efectuat un prim atac de amploare contra unui proiect dezvoltat de investitorii straini.
In Europa, Gazprom a incheiat in acest an intelegeri sau a demarat negocieri privind accesul sau pe pietele locale in peste zece state europene.
Gazprom face investitii in Europa, principalele tinte fiind conductele de tranzit si ruta propusa pentru Marea Baltica, dar si in bunuri fara legatura cu gazul. Si, in timp ce Gazprom se extinde in UE, tarile europene au dificultati in a investi in Rusia, Sahalin-2 reflectand realitatile lumii afacerilor din Rusia.
Saptamana aceasta, Gazprom a incheiat o intelegere cu Gaz de France, asigurandu-si prezenta directa pe piata franceza si accesul la consumatorii industriali, si a semnat cu guvernul sarb, la Moscova, un memorandum de intelegere privind constructia unui gazoduct in valoare de 1,3 miliarde de euro. Viitoarea conducta, cu o lungime de 400 km, va traversa Serbia, incepand de la frontiera cu Bulgaria pana la cea cu Croatia. Noua conducta va fi racordata la reteaua Bluestream ce va transporta gaze din Rusia spre Europa Occidentala via Turcia si care va constitui o alternativa la proiectul Nabucco. Cel in care era parte si Romania, dar care se afla inca in faza discutiilor si planurilor preliminare.
