Două organizaţii rrome vor să construiască în centrul Capitalei un monument în amintirea tragicei perioade a sclaviei rromilor din România.
Cu prilejul celebrării a 155 de ani de la Dezrobirea Rromilor din România, Centrul Rromilor „Amare Rromentza” şi Comitetul European al Romilor Krisinitori C.E.R.K. au demarat un proiect pentru construirea primului monument al rromilor din România. Reprezentanţii rromilor vor să amplaseze acest monument în centrul istoric al Capitalei, în zona străzilor Căldărari, Şelari, Covaci, străzi simbolice pentru meşteşugurile tradiţionale ale rromilor.
„Prezenţa unui monument al Dezrobirii într-un spaţiu public central din Bucureşti reprezintă un început de recunoaştere, de către statul roman, a tragicei perioade a sclaviei rromilor. Un astfel de monument ar fi trebuit să se realizeze de multă vreme. Susţinem cu toate mijloacele realizarea lui”, a declarat Florin Motoi, preşedintele Comitetului European al Romilor Krisinitori C.E.R.K.
Monumentul Dezrobirii Rromilor va fi realizat de către sculptorul rrom Marian Petre, după un concept de artă monumentală rromă.
„Mă simt onorat că voi realiza monumentul Dezrobirii rromilor. Am făcut deja, pro bono, mai multe schiţe pentru monument. Ne propunem o viziune pe linia sculpturii abstracte, dar al cărei rezultat să trezească emoţii fiecărui om care-l priveşte. M-am gândit să folosesc simbolul lanţului şi al copilului pentru a prezenta deportarea rromilor”, a spus sculptorul Marian Petre.
Centrul Istoric, spaţiu simbolic pentru rromi
Monumentul Suferinţei, aşa cum îl numeşte Petre va arăta diferit în funcţie de locaţia unde va fi amplasat. Organizaţiile rrome au început demersurile legale în vederea amplasării monumentului într-un spaţiu public adecvat al Capitalei şi i-au propus primarului Sorin Oprescu să aprobe construirea monumentului în piaţeta dintre Hanul lui Manuc şi Biserica Sf. Anton de la Curtea Domnească Veche din Centrul Istoric al Bucureştiului.
„Ne dorim ca monumentul să fie amplasat fie într-un spaţiu simbolic pentru rromi, cum ar fi zona străzilor Căldărari, Şelari, Covaci, străzi simbolice pentru meşteşugurile tradiţionale ale rromilor, fie într-un spaţiu în care rromii locuiesc, precum parcul de lângă piaţa Ferentari”, a declarat Delia Grigore, preşedintele Centrului Rromilor „Amare Rromentza”.
Cât va costa monumentul rromilor
Monumentul Dezrobirii Rromilor va fi primul din România dedicat etniei rrome. Acesta va costa aproximativ 300.000 de euro, de 15 ori mai puţin decât monumentul în amintirea victimelor Holocaustului din România pentru care au fost alocate patru milioane de euro.
Potrivit reprezentanţilor rromilor, monumentul va fi finanţat în cea mai mare parte de către rromi, în acest sens fiind iniţiată o campanie de strângere de fonduri. Centrul Rromilor „Amare Rromentza” şi Comitetul European al Romilor Krisinitori C.E.R.K. au pus deja primii bani în contul de donaţii deschis în cadrul campaniei.
„Este important ca rromii înşişi să finanţeze acest monument, astfel încât să ne putem impune propria viziune asupra felului în care va arăta acest monument”, a explicat Mihai Neacşu, directorul Centrului Rromilor „Amare Rromentza”.
Reprezentanţilor rromilor spun că dacă fiecare dintre cei 530.000 de rromi din România care îşi asumă identitatea ar dona câte 50 de cenţi, s-ar strânge suficiente fonduri pentru construcţia monumentului.
„Monumentul face parte din strategia noastră de incluziune etno-educaţională a rromilor şi va fi unul dintre simbolurile educaţiei informale pentru identitatea etnică. Renaşterea identităţii rromilor începe dinspre cunoaşterea şi asumarea istoriei”, a explicat Neacşu.
Rromii nu se tem de reacţiile populaţiei majoritare şi speră ca românii să accepte acest monument. „Pericolul vandalismului a existat întotdeauna, dar aceasta va fi un monument de artă şi va fi păzit de primărie”, a declarat Grigore.
Organizaţiile rrome speră ca monumentul să fie finalizat în decursul anului 2011. Rromii îşi propun să mai deschidă Muzeul Rromilor şi o bibliotecă cu volume realizate de scriitori şi artişti de etnie rromă.
